În principal, cele 28 de cauze comunicate acum denunță privări ilegale de libertate, răpiri de persoane, condiții inumane de detenție, percheziții arbitrare și interdicții de circulație ș.a. Reclamanții din 18 dosare sunt reprezentați de avocați ai Asociației Promo-LEX de la Chișinău – Vadim Vieru, Alexandru Postica și Nicoleta Hriplivîi.
Într-o serie de dosare sunt indicate doar inițialele reclamanților, cel mai probabil, pentru a-i proteja pe cei care se află în continuare în stânga Nistrului, în situația în care adresarea la alte instanțe și organizații decât cele transnistrene se pedepsește acolo cu până la 10 de ani de închisoare.
CEDO comunică o cauză atunci când consideră că plângerea merită analizată serios și cere statului să răspundă la o serie de întrebări în scris, dar asta nu înseamnă că reclamantul a câștigat deja.
Europa Liberă a scris anterior despre unele cazuri comunicate acum. Printre acestea se numără cel al lui Victor Pleșcanov, care a fost condamnat la închisoare pentru că a arborat drapelul Ucrainei la balconul său, la Tiraspol, în semn de protest față de agresiunea rusă în țara vecină.
Printre plângerile examinate de CEDO sunt și cele depuse de Adrian Glijin, acuzat de „spionaj” în favoarea Chișinăului, și Alexandr Rjavitin, condamnat pentru dezertare din „armata transnistreană”.
Un alt dosar de rezonanță din acest pachet îl vizează pe Ghenadi Kuzmiciov, fost „ministru de interne” în republica autoproclamată, răpit în 2018 de securitatea transnistreană pe malul drept al Nistrului și apoi, judecat și încarcerat.
Vezi și reportajul video realizat în 2017 despre Alexandr Rjavitin care a dezertat din „armata transnistreană”.
„O lecție pragmatică” pentru cetățeni și pentru autorități
Comentând noile cauze comunicate, avocatul Vadim Vieru de la Promo-LEX a spus că dincolo de „semnalul juridic”, există și „o lecție pragmatică”: „Pentru cetățeni, lupta are sens, deoarece deciziile CEDO forțează plata despăgubirilor și pun presiune pe regim, iar pentru autoritățile de la Chișinău și partenerii lor, acestea trebuie să marcheze trecerea de la simpla monitorizare la acțiune”.
Daunele pretinse în totalul celor 47 de dosare ce vizează violarea drepturilor omului în regiunea estică separatistă a R. Moldova ar putea trece de un milion de euro. Practicile arată că valoarea despăgubirilor per dosar oscilează între 15.000 și 25.000 de euro.
În ultimii mai bine de 25 de ani, CEDO a pronunțat peste 600 de hotărâri în cauzele moldovenești, constatând în jur de 800 de încălcări ale drepturilor omului și obligând R. Moldova să plătească despăgubiri în sumă de circa 22,8 milioane de euro.
Cetățenii moldoveni se pot adresa la CEDO din septembrie 1997, când R. Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
