CEC a ajuns la această concluzie după ce a examinat, pe 28 septembrie, lista persoanelor de încredere prezentate de Vasile Tarlev.
La Telenești, Tarlev voia să-l desemneze ca persoană de încredere pe primarul satului Chiștelnița, Alexandru Isac, care a fost ales din partea Partidului „Renaștere” - unul dintre partidele controlate de oligarhul Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru rolul său în dosarul „furtul miliardului”.
Astfel, CEC a dedus „existența unui bloc electoral camuflat” între „Viitorul Moldovei” și „Renaștere” și a respins candidatura lui Isac.
Echipa lui Tarlev a avut trei zile la dispoziție pentru a contesta hotărârea CEC la Curtea de Apel Chișinău, dar nu a făcut-o. Ei au spus Europei Libere că „regretă” decizia CEC care ar fi fost luată în baza unor „argumente neverosimile” pentru că Isac ar fi fost ales primar din partea Partidului „Renaștere”, dar nu este membru al acestuia.
Ce este un bloc electoral camuflat?
Un bloc electoral camuflat este o alianță neoficială între mai multe formațiuni politice în campania electorală. Potrivit legislației R. Moldova, un candidat la prezidențiale poate fi susținut de mai multe partide, dar care să fie unite oficial (adică înregistrate la CEC) într-un bloc electoral. În cazul dat, „Viitorul Moldovei” și „Renaștere” nu și-au oficializat relația.
Noțiunea de „bloc electoral camuflat” a apărut pentru prima dată într-o hotărâre a Curții Constituționale din 2014, după care se ghidează autoritatea electorală, a explicat Europei Libere vicepreședintele CEC, Pavel Postica.
Curtea Constituțională a constatat atunci că Partidul Socialiștilor și Partidul „Moldova Unită” (condus atunci de fostul deputat comunist Vladimir Țurcan, devenit ulterior socialist) se aflau într-o alianță informală. În context, Curtea a recomandat pentru următoarele alegeri să fie „excluse din start situațiile de camuflare a blocurilor electorale”.
Noțiunea nu a fost, însă, transpusă în vreo lege, de aceea autoritățile nu pot pedepsi partidele care nu-și declară alianțele la CEC și, prin urmare, pot lua doar măsuri preventive.
Acesta ar fi și motivul pentru care echipa lui Tarlev nu a contestat decizia CEC, pentru că ei se abțin de a comenta expunerea CEC privind „blocul electoral camuflat” pentru că această noțiune „nu are o reglementare în legislația electorală”.
„Renaștere” nu este singurul partid despre care CEC avea suspiciuni că s-ar afla într-un bloc electoral camuflat cu „Viitorul Moldovei”. S-a întâmplat, tot în contextul alegerilor din 20 octombrie, cu Partidul Comuniștilor. Tarlev a fost înregistrat drept candidat abia din a doua încercare pentru că inițial a vrut să candideze ca independent, dar având susținerea neoficială a comuniștilor.
Legăturile lui Tarlev cu „Renașterea”
În anul 2012, ex-premierul Tarlev a fost ales co-preşedinte al Partidului „Renaștere”, împreună cu ex-deputatul comunist Vadim Mişin.
Pe listele Partidului „Renaștere”, Tarlev a participat la alegerile parlamentare din 2014, când formațiunea a adunat doar 0,26% din voturi. Doi ani mai târziu, Tarlev voia să candideze la prezidențiale cu suportul „Renașterii”, dar nu a fost înregistrat din cauza neregulilor în actele depuse la CEC.
În perioada următoare, „Renaștere” a lipsit de pe scena politică moldoveană, dar înaintea localelor din 2023 partidul a fost atras în constelația Șor. La el au aderat mai mulți ex-socialiști, printre care deputații Alexandr Nesterovschi și Vasile Bolea. În mai 2024, „Renaștere” a devenit unul dintre cele patru partide fondatoare a blocului „Victorie-Pobeda” a lui Ilan Șor.
- Te-ar putea interesa și: Șor spune că a primit cetățenia Rusiei. Deputații afiliați lui Șor creează grupul „Victorie-Pobeda”
La rândul său, Tarlev a preluat șefia Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, la începutul lui 2024.
În ajunul perioadei electorale pentru prezidențiale și referendumul din 20 octombrie, vicepreședintele partidului, Vasile Mereuță, a părăsit formațiunea și l-a acuzat pe Tarlev că ar fi „omul lui Ilan Șor” și că ar candidat la prezidențiale pentru „a strânge bani” [de la Șor].
Mereuță a prezentat presei poze mai vechi în care Tarlev apare, la Moscova, alături de apropiații lui Șor, printre care deputatul Vadim Fotescu și Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansă”. În compania unora dintre ei, Tarlev s-a aflat și la recepția organizată de Ambasada Moscovei la Chișinău cu ocazia Zilei Rusiei, pe 12 iunie.
În replică, Tarlev a spus atunci că nu ar avea legături cu vreun alt partid, iar în Rusia a fost ca președinte al Congresului Internațional a Industriei și al Antreprenorului. Pentru Europa Liberă, echipa lui Tarlev a transmis că acesta este susținut doar „de cetățenii Republicii Moldova, care au dreptul de a alege”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
