Anunțul fostului general, care a ocupat și funcția de premier între 2021 și 2023, a venit după ce Curtea Constituțională a României a hotărât că europarlamentara Diana Șoșoacă, cunoscută pentru viziunile sale pro-ruse, nu poate candida în alegerile prezidențiale din această toamnă.
Decizia, luată de șase judecători, dintre care cinci au fost numiți de PSD, a fost văzută de unii ca fiind politică, una prin care instanța și-a depășit atribuțiile.
În anunțul său, publicat sub forma unei postări video pe Facebook, Ciucă a făcut referire la această decizie a Curții Constituționale, despre care a spus că „pune un mare semn de întrebare privind democrația din România”.
Ce înseamnă coaliția PSD-PNL?
PNL și PSD au creat o coaliție de guvernare, alături de Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR), în noiembrie 2021, după ce precedenta, formată între PNL, Uniunea Salvați România (USR) și UDMR, a picat. Potrivit protocolului, alianța dintre cele două partide (UDMR a fost eliminat între timp de la guvernare) este prevăzută să dureze până la finele mandatului actualei legislaturi, care se încheie în decembrie curent.
Protocolul a instituit și așa-zisa rotativă, adică schimbarea din funcție a prim-miniștrilor și a unor portofolii guvernamentale la jumătatea mandatului. Astfel, Nicolae Ciucă a fost premier între noiembrie 2021 și iunie 2023, în timp ce Marcel Ciolacu a preluat restul mandatului rămas.
De ce este controversată decizia Curții Constituționale?
În motivarea hotărârii adoptate la 5 octombrie, cei șase judecători ai Curții Constituționale a României spun că legea supremă se bazează pe valorile democratice europene și euroatlantice, iar președintele este garantul Constituției. Potrivit magistraților, Diana Șoșoacă, prin comportamentul și opiniile expuse, a arătat că ar fi încălcat aceste valori.
Judecătorii constituționali ai României mai susțin că obligațiile din jurământul depus de președintele statului român se aplică și candidaților, nu doar câștigătorului alegerilor prezidențiale.
Cu toate acestea, criticii spun că Curtea Constituțională și-a depășit prerogativele și a luat o decizie fără precedent.
Liberalii acuză ceea ce consideră a fi derapajul major al CCR, despre care spun că l-ar avantaja în cursa pentru Cotroceni pe prim-ministrul Marcel Ciolacu. Dar și șeful Guvernului român declară că excluderea Dianei Șoșoacă e dovada de necontestat că CCR trebuie să fie reformată de urgență, în timp ce candidata USR, Elena Lasconi, deci contracandidata Dianei Șoșoacă, spune că interdicția este o „scandaloasă catastrofă, nu doar juridică, ci mai ales democratică”.
Cine pleacă sau cine rămâne
Liderul liberalilor, Ciucă, a spus în mesajul său că miniștrii liberali vor rămâne în Guvernul de la București doar pentru a împiedica „escaladarea completă a abuzurilor pe care le pot realiza (adversarii) pentru a câștiga alegerile”.
„Pentru prima dată în istoria României, o majoritate de cinci judecători, din care patru numiți de PSD, a decis că cineva nu poate candida. Practic a fost eliminat la masa verde un adversar politic. Acest lucru mă preocupă pe mine și cred că și pe orice cetățean care vrea ca România să rămână un stat democratic”, spune Nicolae Ciucă.
La scurt timp, liderul PSD, Marcel Ciolacu a scris pe pagina sa de Facebook că nu va intra în „acest galop electoral inconștient” și că singura discuție rațională și serioasă din societate după decizia Curții Constituționale, trebuie să fie legată de reforma acestei instituții.
În același timp, purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a numit declarațiile lui Ciucă drept un „derapaj verbal inexplicabil” și a spus că ar fi vorba mai degrabă de un mesaj către membrii formațiunii.
Pe 8 octombrie, Uniunea Salvați România (USR), unul din partidele de opoziție de la București, a anunțat că lucrează la o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Marcel Ciolacu, îndemnând PNL să se alăture demersului, scrie Hotnews.
Articol realizat cu ajutorul Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te