Analistul Igor Boțan a găsit în jurisdicția Curții Constituționale un precedent pe care crede că l-ar putea invoca ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, la depunerea sesizării la Curtea Constituțională pentru lichidarea Partidului Șor.
Ministrul Litvinenco a spus pe 8 noiembrie că sesizarea pregătită de el va fi examinată în ședință de guvern pe 9 noiembrie și va ajunge la Curtea Constituțională dacă este aprobată.
„Probabil, ministrul Justiției vrea să invoce un precedent care a fost creat de Curtea Constituțională, în anul 2013, atunci când instanța a declarat neconstituțional un decret prezidențial de numire în funcție a prim-ministrului Vlad Filat”, a spus Igor Boțan Europei Libere într-o analiză a anunțului făcut de Litvinenco.
Care este „precedentul Filat” și cum poate fi aplicat cazului Șor
În decizia sa din aprilie 2013, instanța a spus că Vlad Filat nu poate fi numit din nou prim-ministru după ce el și guvernul său au fost demiși în baza unor acuzații de corupție.
În componența sa de atunci, Curtea „a găsit cuviință că doar acuzația de corupție este suficientă pentru a invoca încălcarea principiului statului de drept” de către cel acuzat, spune Boțan, director al Asociației pentru Democrație Participativă.
El crede că ministrul Justiției poate extinde argumentele din cazul lui Vlad Filat asupra Partidului Șor, mai ales că acest partid a fost pedepsit deja de câteva ori în justiției pentru încălcări financiare, dar a recidivat.
„De patru ori, candidații Partidului Șor au fost scoși din cursa electorală pentru încălcarea legislației privind finanțarea campaniilor electorale, iar în anul curent a fost pedepsit pentru că a prezentat Comisiei Electorale Centrale rapoarte de cheltuieli în care nu a reflectat corect finanțarea partidului, iar acesta a fost pedepsit, fiind lipsit de subvențiile de la stat”, spune Boțan.
Curtea Constituțională poate manifesta reticență față de folosirea „precedentului Filat”, admite analistul, pentru că atunci a fost vorba de o persoană de înaltă demnitate publică, iar acum – „de un partid politic, care exprimă dreptul constituțional al cetățenilor la asociere”.
Ce urmări pentru lideri poate avea o radiere a partidului din registrul formațiunilor politice moldovene?
Partidul Șor organizează proteste antiguvernamentale la Chișinău de aproape 8 săptămâni (protestele au început pe 18 septembrie), cerând demisia guvernului și a președintei Maia Sandu și organizarea de alegeri anticipate.
Puterea în frunte cu președinta Sandu spune că protestele sunt organizate de „hoți” îngrijorați de măsurile de combatere a corupției, cu scopul destabilizării Republicii Moldova în contextul agresiunii rusești în Ucraina.
La 26 octombrie, Statele Unite au sancționat Partidul Șor, pe liderul formațiunii, Ilan Șor, și apropiații acestuia pentru „complicitate, implicare și interferență” în procesul electoral al R. Moldova „în beneficiul direct sau indirect al guvernului Federației Ruse”. Ziarul Washington Post a scris într-o investigație că serviciile secrete rusești ar folosi Partidul Șor pentru a promova interesele Kremlinului în politica moldoveană.
Ce urmări poate avea în acest context un demers pentru scoaterea Partidului Șor în afara legii?
Chiar dacă instanța va da undă verde demersului ministrului Justiției și se va ajunge la radierea Partidului Șor din registrul formațiunilor politice, care se păstrează la Agenția Servicii Publice, acest lucru nu va reprezenta o „lovitură fatală” pentru formațiunea controversată, spune Igor Boțan.
El crede că formațiuni ca PACE și Partidul Comuniștilor, care au participat la organizarea protestelor antiguvernamentale ale Partidului Șor pot oferi adăpost politicienilor din această formațiune și îi pot promova în continuare.
