Prin lunile aprilie-mai, politicienii moldoveni erau niţel nemulţumiţi de faptul că alegerile prezidenţiale fuseseră eclipsate de Covid. Toţi vorbeau atunci despre Covid. Acum însă, deşi numărul infectaţilor creşte vertiginos, cetăţenii plictisiţi de virus şi de „botniţe” vor mai mult spectacole politice. Aşa că alegerile prezidenţiale au ieşit din conul de umbră şi politicienii se simt din nou vajnici, importanţi, se vor făuritori de ţară şi deschizători de drumuri. Să fie sănătoşi!
Mă uit la unii făuritori de ţară, invitaţi în studiouri pentru interviuri, şi înţeleg imediat că aceştia ar vorbi toată ziulica numai despre politică şi despre alegeri. Virusul le repugnă şi le cam strică socotelile. De la virus ce dividende politice pot avea? E şi periculos să vorbeşti despre virus într-o societate scindată în care 50% vor să poarte măşti, iar alte 50% le urăsc. În schimb, acum, cînd Covid face ravagii, poporul s-a întors cu faţa spre alegeri. Alegerile sunt un subiect important care le place şi celor cu măşti, şi celor fără măşti. Aşa că făuritorii ne bombardează cu reflecţii despre alegeri şi candidaţi.
Mărturisesc că nu mi-a plăcut niciodată instituţia prezidenţială din RM. Mi se pare o risipă de bani să menţii această instituţie. Nu mi-au plăcut nici preşedinţii pe care i-a avut RM: Snegur, Lucinschi, Voronin, Timofti, Dodon. Aceştia au fost fie nomenclaturişi sovietici, fie oameni de modă veche. De aceea, nici alegerile prezidenţiale nu-mi provoacă un interes mare. Multă vânzoleală şi sloganuri frumoase în campaniile electorale după care urmează implacabil o activitate ale cărei roade sunt pipernicite.
Şi mai e ceva. Aştept ani de zile ca în buletinele de vot să apară opţiunea „Împotriva tuturor”. Cînd, stimabililor, va apărea opţiunea asta?
