Un sondaj realizat de Associated Press și Centrul de cercetări în afaceri publice relevă că 6 din 10 americani spun că este „extrem” sau „foarte” probabil să urmărească dezbaterea de la studioul CNN în timp real sau pe bucăți, ori să asculte comentariile despre performanța candidaților la știri sau pe rețelele sociale.
Aproximativ 6 din 10 americani au o părere foarte sau puțin nefavorabilă despre Biden, un număr similar fiind și în cazul lui Trump.
În același timp, 3 din 10 americani se arată nemulțumiți că tocmai Biden și Trump sunt posibilii candidați ai partidelor lor - independenții și democrații fiind mai nemulțumiți decât republicanii.
Un test major pentru ambii candidați
Atât susținătorii lui Biden, cât și cei ai lui Trump văd dezbaterea ca pe un test major de campanie pentru candidații lor, în timp ce alții îl privesc doar ca pe un „spectacol” pe care nu ar putea să-l rateze.
„Cred că este foarte important”, spune Victoria Perdomo, în vârstă de 44 de ani, mamă casnică și susținătoare a lui Trump din Coral Spring, Florida, citată de AP. „Arată Americii ce va fi în următorii patru ani”.
47% dintre americanii implicați în sondaj spun că dezbaterea este „extrem de importantă” sau „foarte importantă” pentru succesul campaniei lui Biden, în timp ce 4 din 10 spun că este foarte importantă pentru campania lui Trump. Alți 3 din 10 americani susțin că este „foarte importantă pentru ambele campanii”.
Arthur Morris, în vârstă de 40 de ani, director de operațiuni la o importantă firmă financiară, este un alegător indecis, deschis către Biden, Trump sau o opțiune terță, cum ar fi candidatul independent Robert F. Kennedy Jr. El, împreună cu o parte semnificativă a americanilor, are îndoieli cu privire la capacitățile mintale ale candidaților, ambii vârstnici, și consideră prestația lui Biden la dezbatere drept un test important.
„Am nevoie ca Biden să-mi demonstreze că este suficient de convingător pentru a putea deține această funcție și pentru a o îndeplini la nivelul la care avem nevoie de el", a declarat Morris pentru AP.
Trump însă trebuie să demonstreze că se poate avea încredere în el după atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA, în care susținătorii săi au perturbat procedura de certificare a pierderii sale din 2020 în fața lui Biden. La aceasta se mai adaugă și condamnarea sa recentă de un grup de jurați din New York, într-un proces legat de plata banilor pentru cumpăra tăcerea fostei actrițe porno Stormy Daniels, în campania din 2016.
Conflictul dintre israelieni și palestinieni este un punct deosebit de vulnerabil pentru Biden. Doar 26% dintre adulții americani sunt de acord cu modul în care a gestionat această problemă, cu mult sub nivelul său general de aprobare. Aproape 6 din 10 democrați dezaprobă abordarea sa.
Gafele care au marcat istoria dezbaterilor prezidențiale
Dezbaterile prezidențiale americane au schimbat nu de puține ori soarta alegerilor, propulsând candidați care nu păreau învingători de la început sau grăbind declinul celor cotați cu prima șansă, în special din cauza gafelor făcute.
Prima dezbatere televizată în SUA a avut loc la 26 septembrie 1960, între candidatul democrat John F. Kennedy și republicanul Richard Nixon, văzut drept următorul președinte, după două mandate de vicepreședinte în administrația Eisenhower, scrie AFP.
Nixon a refuzat să fie machiat și a apărut palid și transpirat pe ecranul televizoarelor a peste 66 de milioane de americani, în timp ce tânărul senator de Massachusetts John F. Kennedy a arătat mai relaxat. O altă gafă a lui Nixon a fost legată și de faptul că el vorbea cu fața spre moderator, în timp ce contracandidatul său privea direct spre cameră, prin urmare, spre alegători.
Nu e clar cât de decisive au fost aceste aspecte, dar alegerile au fost câștigate de John F. Kennedy.
O altă gafă l-a vizat pe președintele republican Gerald Ford, care într-o dezbatere din 6 octombrie 1976, împotriva democratului Jimmy Carter, a afirmat că „nu este o dominație sovietică în Europa de Est și nu va fi vreodată, sub administrația Ford”, deși URSS avea trupe prezente în întregul lagăr socialist. Șase zile mai târziu, Ford și-a explicat afirmația spunând că nu s-a referit la prezența militară, dar la faptul că „spiritul oamenilor nu a fost înfrânt”.
Un alt moment hilar din istoria dezbaterilor americane a avut loc în 2020, în timpul unei confruntări dintre președintele de atunci, republicanul Donald Trump și candidatul democrat Joe Biden. Fiind întrerupt constant de Trump, Biden a replicat spunând „Vrei să taci, omule?”.
Democratul l-a descris, de asemenea, pe adversarul său drept un „clovn” sau „pudelul lui Putin”. Într-o manieră premonitorie, Trump a refuzat tot atunci să spună dacă va recunoaște rezultatul alegerilor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
