Linkuri accesibilitate

Când o să-și ia Moldova acasă „calul Troian” – o discuție cu un profesor de drept din Grecia despre extrădarea lui Plahoniuc


Vladimir Plahotniuc, la o demonstrație la Chișinău, înainte să fugă din R. Moldova în iunie 2019
Vladimir Plahotniuc, la o demonstrație la Chișinău, înainte să fugă din R. Moldova în iunie 2019

Grecia a refuzat în trecut, prin decizii ale Ministerului Justiției, să extrădeze persoane căutate de alte țări, dar un refuz sau o amânare într-un caz ca al lui Vladimir Plahotniuc ar fi cu totul neobișnuit, crede avocatul grec, Ilias Anagnostopoulos, expert în probleme de extrădare. Profesor de drept penal și procedură penală la Universitatea Națională din Atena, el a vorbit Europei Libere într-un interviu după ce o instanță de la Atena s-a pronunțat pentru extrădarea oligarhului moldovean reținut pe 22 iulie în capitala elenă. A explicat ce urmează, cât poate dura și în ce situații a refuzat Grecia extrădări în trecut.

Europa Liberă: Pe 13 august, Curtea de Apel din Atena a decis extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova. Ce se întâmplă de obicei, în astfel de cazuri, după o asemenea hotărâre?

Ilias Anagnostopoulos: Legislația de extrădare aplicabilă aici este Convenția Europeană de Extrădare, la care atât R. Moldova, cât și Grecia sunt parte.

Iar ceea ce se întâmplă de obicei după hotărârea instanței este că urmează etapa administrativă sau executivă, în care Ministerul Justiției din Grecia trebuie să ia decizia finală dacă persoana extrădată va fi predată statului solicitant. Acesta este stadiul în care a intrat acum cazul.

Ilias Anagnostopoulos, într-un interviu cu revista de specialitate lawyermagazine.gr
Ilias Anagnostopoulos, într-un interviu cu revista de specialitate lawyermagazine.gr

Europa Liberă: Decizia instanței de a extrăda pe cineva este obligatorie pentru ministrul Justiției sau acesta poate decide altfel și pe ce temeiuri?

Ilias Anagnostopoulos: Decizia instanței este un precedent judiciar foarte important. Nu îl obligă pe ministru, adică ministrul nu este constrâns să urmeze decizia instanței. Totuși, acesta este modul în care se procedează în mod normal în practică între țările europene. Și, de regulă, ministrul Justiției nu se opune predării persoanei extrădate, atunci când există o hotărâre a instanței care dispune extrădarea.

Ministerul Justiției nu este obligat să urmeze decizia instanței de extrădare a lui Plahotniuc.

Au existat puține cazuri în trecut, când ministrul Justiției a refuzat să predea o persoană căutată în ciuda unei decizii contrare a instanței. Aceste cazuri implică adesea considerațiuni politice, de exemplu dacă există tensiuni între Grecia și statul solicitant, ceea ce, din câte înțeleg, nu ar fi cazul aici. Sau dacă Grecia consideră că extrădarea ar avea consecințe negative asupra relațiilor sale internaționale.

De asemenea, pot exista și situații de ordin umanitar, de exemplu dacă o mamă cu cinci copii mici urmează să fie extrădată într-o țară străină, iar copiii nu ar avea pe nimeni să-i îngrijească în statul solicitant. Dar din câte înțeleg, nu este cazul aici.

Europa Liberă: Categoric nu. Dar se întâmplă des ca instanțele din Grecia să decidă în favoarea extrădării cuiva, iar autoritățile politice - guvernul, reprezentat de Ministerul Justiției - să aibă motive să nu pună în aplicare decizia? Vă amintiți de un caz recent?

Ilias Anagnostopoulos: Au existat cazuri cu Turcia, de exemplu. După cum probabil știți, între Turcia și Grecia există mai multe chestiuni legate de aspecte de suveranitate.

Îmi amintesc, de asemenea, de un caz al unui palestinian căutat de americani pentru acte de terorism. Ministrul Justiției de atunci a refuzat extrădarea. Totuși, persoana a fost judecată în Grecia.

Sau îmi amintesc de un caz cu Rusia, de exemplu, în care s-a considerat că persoana ar putea fi persecutată politic. Acestea sunt cazuri excepționale.

Fără să cunosc detaliile acestui caz specific cu R. Moldova, îmi este greu să presupun că ar exista și aici asemenea motive. Dar, desigur, spun asta cu rezervele de rigoare, neavând o imagine completă a cazului.

Europa Liberă: Dar poate Ministerul elen al Justiției să amâne extrădarea printr-un acord reciproc cu țara solicitantă, care îi spune, de exemplu, că nu-l poate primi imediat pe cel extrădat, că are nevoie de timp pentru pregătiri?

Nu văd cum ar exista vreo înțelegere între autoritățile moldovene și cele elene pentru a amâna extrădarea.

Ilias Anagnostopoulos: Ar fi un lucru foarte neobișnuit. Dacă luăm în calcul că persoana se află acum în detenție, aceasta are dreptul să fie predată statului solicitant într-un termen rezonabil.

Așadar, nu văd cum ar putea exista un fel de înțelegere între autoritățile moldovene și cele elene pentru a amâna extrădarea acestei persoane.

Desigur, pot apărea dificultăți practice, dar acestea se rezolvă, de obicei, în câteva săptămâni.

Europa Liberă: Este limpede - nu vedeți motive pentru refuzul extrădării sau pentru vreo amânare după decizia instanței. Ce se întâmplă atunci când și Ministerul Justiției ia decizia de a extrăda persoana în cauză?

Ilias Anagnostopoulos: Ținând cont că este vorba despre un transfer între două țări europene, între care există zboruri zilnice, nu ar fi dificil să fie organizat un zbor pentru predarea extrădatului către autoritățile moldovene.

Iar dacă statul solicitant nu răspunde într-un termen rezonabil la cererea statului solicitat de a-l prelua pe extrădat, atunci Grecia ar fi obligată să-l pună în libertate.

Europa Liberă: Concret, care este termenul?

Ilias Anagnostopoulos: Nu îmi pot imagina că ar putea fi mai mult de două-trei săptămâni, maximum.

Europa Liberă: Dar Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia având asupra sa pașapoarte false. Aceasta este o infracțiune în Grecia și poate fi urmărit penal acolo. Este însă o infracțiune suficient de gravă pentru a-l ține în detenție, chiar dacă, de exemplu, R. Moldova nu a răspuns imediat solicitărilor Greciei de a-l prelua?

Ilias Anagnostopoulos: Din câte înțeleg, există o anchetă în curs legată de presupusele pașapoarte sau cărți de identitate false găsite la reședința sa din

În mod normal, nu ar dura mai mult de câteva săptămâni ca Ministerul Justiției să ia decizia.

suburbiile Atenei, iar aceasta este o procedură aflată în desfășurare în Grecia.

Grecia are dreptul să amâne predarea acestei persoane până la încheierea dosarului penal din Grecia, ceea ce ar putea însemna, poate, un an sau mai mult. Dar aceasta rămâne la latitudinea Greciei.

Infracțiunile în discuție aici nu sunt la fel de grave ca acuzațiile pe care le-ar avea de înfruntat în R. Moldova. Pe de altă parte, nici nu sunt nesemnificative.

Așadar, Grecia este cea care trebuie să decidă dacă preferă să continue procedurile împotriva lui Plahotniuc aici și abia după finalizarea acestora să-l predea autorităților moldovene. Sau dacă vrea să facă invers.

Europa Liberă: Cât credeți că va dura această decizie politică a autorităților elene, dacă să-l extrădeze pe Plahotniuc sau să-l judece în Grecia pentru pașapoartele false?

Ilias Anagnostopoulos: Din nou, în mod normal, nu ar dura mai mult de câteva săptămâni.

Europa Liberă: Am discutat și înainte de hotărârea Curții de Apel din Atena privind extrădarea și spuneați atunci că vă așteptați ca Plahotniuc să fie predat Republicii Moldova până la sfârșitul lui august. Vă mențineți aceeași așteptare?

Ilias Anagnostopoulos: Da, o mențin.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG