Anunțat de președintele american Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 14 iulie la Washington, acordul este în esență o continuare a modelului aplicat de aliații occidentali încă de la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina: europenii trimit ucrainenilor echipamentele militare pe care le au deja, urmând să își refacă stocurile cu arme noi, în special americane.
Marea diferență acum este că europenii trebuie să crească semnificativ livrările către Ucraina pentru a acoperi și un deficit apărut din cauză că administrația Trump nu a făcut noi promisiuni de sprijin militar, continuând numai livrările promise în timpul administrației Biden.
Europa a sporit parțial proprie producție de arme pentru a acoperi golul, iar Institutul Kiel din Germania, o instituție specializată în analiza aspectului economic al războaielor, notează că, Europa a depășit deja SUA în volumul total al ajutorului militar acordat Ucrainei. Acesta a ajuns la 72 de miliarde de euro (83 miliarde de dolari), față de 65 de miliarde de dolari din partea Washingtonului.
Creșterea cheltuielilor NATO pentru apărare
Pentru Ucraina și aliații săi, întrebarea principală este cât de viabil va fi acest mecanism prin care europenii din NATO ar cumpăra arme americane pentru ucraineni.
Pe termen lung, țările europene s-au angajat, la summitul NATO de la Haga din iunie, să crească alocațiile pentru apărare la 5% din PIB până în 2034. O parte esențială din această sumă va fi destinată ajutorării Ucrainei.
Un diplomat dintr-o țară UE a spus autorului acestei analize că acordul de la Washington este cea mai bună cale de a menține „implicarea americanilor în Ucraina în special și în Europa în general”, având în vedere că SUA vor beneficia de pe urma acestei mobilizări europene în materie de apărare.
Chiar dacă liderii europeni vor să investească în industria de apărare proprie, acest lucru necesită timp. De aceea, mulți consideră că achizițiile din SUA sunt, cel puțin pe termen scurt, singura opțiune viabilă.
„Alternativa ar fi să lăsăm Ucraina fără arme”, ne-a declarat și un oficial NATO, adăugând: „Cred că în Europa s-a conștientizat că trebuie să acționăm într-un fel sau altul”.
Pe 21 iulie, pentru prima oară de la acordul de la Washington, s-a reunit într-o ședință online pentru a-și coordona pașii de mai departe Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, o alianță de peste 50 de țări, inclusiv toate statele NATO și câțiva parteneri non-NATO, cunoscută și ca grupul Ramstein.
La reuniune, șapte țări și-au exprimat interesul pentru achiziția de arme americane pentru Ucraina, printre care Canada, Belgia, Germania, Olanda și câteva state nordice.
Participanții la întâlnire s-au înțeles că Ucraina va furniza o listă detaliată de armament de care are nevoie, mai ales în ce privește apărarea antiaeriană și muniția. Mai multe detalii sunt așteptate în toamnă, când grupul Ramstein ar putea organiza prima reuniune chiar în Ucraina.
Cerere mare pentru sistemele Patriot
Dar întrebarea de bază rămâne cât de repede pot fi livrate Ucrainei armele prin noul aranjament.
Țările europene se angajează să furnizeze două milioane de obuze de 155 mm în acest an. În paralel, Ucraina a început producția internă, sprijinită financiar de Occident, ceea ce ar putea compensa lipsa exporturilor din SUA.
În domeniul apărării antiaeriene însă, Ucraina are în continuare nevoie de arme americane, în special de sistemele Patriot.
Un sistem european alternativ, SAMP-T, dezvoltat de Franța și Italia, a fost livrat Ucrainei, iar Roma a anunțat recent că va trimite o a treia baterie în toamnă. Dar diplomați NATO spun că producția acestor sisteme și interceptoare durează mai mult decât în cazul Patriot. În plus, Kievul a exprimat rezerve privind eficiența SAMP-T.
Când Trump și Rutte au anunțat acordul pe 14 iulie, președintele american a declarat că ar putea fi pregătite pentru achiziție 17 sisteme Patriot destinate Ucrainei.
Germania a anunțat săptămâna trecută că va trimite două dintre ele, dar nu este clar de unde vor proveni celelalte. Șase state europene – Germania, Grecia, Olanda, Polonia, România și Spania – dispun de sisteme Patriot, dar se tem că trimiterea lor în Ucraina le-ar face vulnerabil propriul spațiu aerian.
Companiile Lockheed Martin și Raytheon, principalii producători ai sistemelor Patriot, au intensificat producția pentru a răspunde cererii europene. Însă este puțin probabil ca Ucraina, aflată sub atac constant din partea Rusiei, să beneficieze prea curând de aceste livrări.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
