În Germania se contureazǎ o campanie electoralǎ foarte durǎ. Pe 26 septembrie, se va alege un nou parlament federal. Totodatǎ, partidul câştigǎtor va prelua şi şefia cancelariatului.
Trei candidaţi aspirǎ la succesiunea Angelei Merkel. Creştin-Democratul Armin Laschet, social-democratul Olaf Scholz şi ecologista Annalena Baerbock. Atenţia presei se-ndreaptǎ în aceste zile asupra celor trei, iar dezvǎluirile critice legate de comportamentul lor politic, social şi ideologic furnizeazǎ opiniei publice o paletǎ largǎ de discuţii şi polemici.
Social-democratului Olaf Scholz i se reproşeazǎ cǎ s-a folosit de funcţia de ministru al finanţelor pentru a sponsoriza, indirect, campania electoralǎ a partidului sǎu.
Candidata ecologiştilor, Annalena Baerbock, a devenit ţinta criticilor dupǎ ce s-a aflat cǎ şi-a împodobit biografia cu calitatea de membrǎ a unor organizaţii şi fundaţii, în care niciodatǎ nu a activat, cǎ a plagiat şi cǎ a ascuns nişte venituri care trebuiau declarate.
Derapajele lui Hans-Georg Maaßen
Creştin-democratul Laschet a ajuns în colimatorul criticilor din cauza tǎcerii în legǎturǎ cu o candidaturǎ extrem de controversatǎ pentru viitorul Parlament. Este vorba despre fostul şef al Oficiului Federal pentru protecţia Constituţiei (adicǎ serviciul de informaţii interne), Hans-Georg Maaßen.
Dupǎ o serie de derapaje, în urmǎ cu câteva zile, Maaßen a declarat într-un interviu televizat cǎ unii colaboratori ai canalului 1 al televiziunii publice germane (ARD) ar trebui verificaţi pentru cǎ ar fi simpatizanţi ai stângii radicale.
Declaraţiile au fost respinse, iar Maaßen a încercat sǎ contracareze reproşul ca ar intenţiona sǎ îngrǎdeascǎ libertatea presei.
Maaßen, însǎ, şi în trecut s-a evidenţiat prin declaraţii politice, considerate incompatibile cu principiile democraţiei liberale.
Astfel, tocmai preşedintele Oficiului pentru Protecţia Constituţiei din land-ul Turingia, Stephan Kramer, i-a reproşat lui Maaßen (ARD, 6.6. 2021) faptul cǎ rǎspîndeşte stereotipuri antisemite.
Kramer s-a referit la un articol apǎrut în revista naţionalist-conservatoare „Cato” sub titlul „Ascensiunea şi decǎderea post-naţionalismului”. (Despre revista „Cato”, RFE, 8.9.2017 şi „Revoluţia conservatoare”, RFE, 27.9. 2019.)
În acest articol se vorbeşte despre „globaliştii” din domeniul economiei care distrug tradiţiile şi culturile naţionale, având ca obiectiv transformarea poporului (popoarelor) într-o „masǎ atomizatǎ şi anonimǎ”, care poate fi „uşor manipulatǎ şi controlatǎ”.
Termenul „globalişti“, folosit într-un anumit context, are o conotaţie antisemitǎ şi este asociat, deseori, cu noţiunea de „noua ordine mondialǎ”. Aceastǎ noţiune apare deja în „Protocoalele Înţelepţilor Sionului”, o scriere antisemitǎ clasicǎ, aparţînd literaturii conspiraţioniste, publicatǎ la începutul secolului XX în Rusia ţaristǎ.
Maaßen a bagatelizat şi incidentele rasiste din Chemnitz, dupǎ ce, în 2018, o persoanǎ a fost înjunghiatǎ de cǎtre un sirian. În toamna aceluiaşi an, ministrul federal de interne l-a concediat.
De remercat ar fi faptul cǎ informaţia privind intenţia lui Maaßen de a candida a fost rǎspînditǎ, în aprilie, prin intermediul unei publicaţii naţional-conservatoare (revista: „Tichys-Einblick”, 1.4. 2021).
Maaßen s-a înscris deja în 1978 în CDU. Mai târziu a activiat în cadrul grupului disident ultraconservator, auto-intitulat Uniunea Valorilor (WerteUnion), înfiinţatǎ în 2017. Uniunea valorilor se autodefineşte ca „mişcare a bazei a Uniunii Creştin-Democrate şi Uniunii Creştin-Sociale [bavareze]”. Organizaţia îi reproşează lui Angela Merkel atitudinea liberală faţă de migranţi şi că ar fi adoptat o linie stângistă.
