Radio Chișinău citează mai mulți analiști politici în opinia cărora această campanie a fost o continuare a electoralei precedente, pentru alegerile prezidențiale. Comentatorul politic, Vlad Țurcanu susține că nu puteau exista prea multe elemente de surpriză, fiind delimitate clar taberele, și anume: una condusă neoficial de Maia Sandu prin partidul pro-prezidențial PAS, și pe de altă parte partidul socialiștilor, cărora li s-au alăturat comuniștii, în baza unor înțelegeri despre care vom afla ulterior, crede analistul. El este de părere că celelalte formațiuni, indiferent de activismul lor, sunt niște elemente care completează tabloul.
Editorialistul Nicolae Negru, este citat cu declarația că „unele partide se radicalizează sau încearcă să devină mai vizibile, probabil din cauza rezultatelor unor sondaje, care nu arată prea bine pentru ele.” El observă că jucătorii politici încearcă să stimuleze atenția alegătorilor, mai ales că există un procentaj de cetățeni, care încă nu sunt deciși cu cine să voteze.
Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Nicolae Panfil, director de programe al asociației „Promo-LEX” a declarat că în acestă campanie electorală, comparativ cu scrutinul precedent, a crescut numărul de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative. Astfel, monitorii electorali au înregistrat implicarea angajaților din sectorul public în activități de campanie electorală, asumarea meritelor pentru efectuarea unor servicii din banii publici și organizarea întrunirilor electorale în cadrul instituțiilor de stat cu angajații acestora în timpul orelor de muncă.
Întrebat cum trebuie asigurat un proces electoral corect pentru moldovenii din regiunea transnistreană, Nicolae Panfil a remarcat că, în continuare, concurenții electorali nu au acces în regiune pentru a face campanie, iar mass-media rămâne a fi blocată și nu penetrează acel spațiu. Totuși, el și-a exprimat speranța că fiecare alegător va vota conștient, din propria dorință și nu va avea loc transportarea organizată, forțarea acestora de a participa sau coruperea alegătorilor.
Jurnaliștii de la Ziarul de Gardă publică rezultatele un audit al Curții de Conturi despre gestionarea patrimoniului public al R. Moldova, aflat peste hotarele țării. Concluzia la care au ajuns specialiștii este că „majoritatea obiectivelor amplasate în Ucraina sunt în stare deplorabilă, iar unele au fost ocupate abuziv sau se află în litigii.” Reprezentanții Curții atrag atenția că edificiul Consulatului R. Moldova din Odessa, care se află în gestiunea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), dar și construcțiile Sanatoriului „Moldova” se află în stare deplorabilă, o situația înregistrată și la alte baze de odihnă din Zatoka sau Prymorsk.
Portalul media-azi.md publică opiniile mai multor jurnaliști despre accesul la informația de interes public, care, potrivit lor și rapoartelor de specialitate, rămâne a fi una dintre problemele-cheie cu care se confruntă reporterii. Jurnalista Olga Ceaglei, cofondatoare „CU SENS” notează că accesul la informație este un drept deseori viciat de autorități, care mai degrabă mimează respectarea lui. În aceste condiții, continuă ea, jurnaliștii, sunt puși în situația de a lupta pentru informațiile care scot din anonimat cazurile de corupție și jocurile de culise ale mai-marilor în stat.
Odată cu pandemia, situația s-a înrăutățit - virusul și restricțiile au devenit un motiv pentru numeroase instituții publice să înăsprească cerințele pentru obținerea informațiilor, spune Ruslan Mihailevschi, redactor-șef al ziarului „SP” din Bălți. El constată că deseori, este imposibil să obții un comentariu de la funcționari sau demnitari. Potrivit Cristinei Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, pe lângă tergiversările abuzive, unii furnizori mai recurg și la răspunsuri incomplete, evazive sau vagi, invocând eronat diverse pretexte pentru a justifica caracterul limitat al accesului la informație.
