Belarus a crescut semnificativ cheltuielile pentru armament și echipamente militare începând cu anul 2022, potrivit datelor oficiale. Creșterea coincide cu începutul războiului din Ucraina și a îngrijorat țările vecine.
Cheltuielile guvernamentale pentru achiziții militare – inclusiv avioane de vânătoare rusești sofisticate și elicoptere de atac moderne – au crescut de peste două ori și jumătate în ultimii trei ani, potrivit documentelor bugetare și de achiziții publice analizate de Serviciul Belarus al RFE/RL.
Bugetul alocat apărării pentru 2025 se ridică acum la aproximativ 4,7 miliarde de ruble belaruse (1,6 miliarde de dolari), adică aproximativ 2% din produsul intern brut al țării. Este o creștere semnificativă față de cele 1,8 miliarde de ruble (694 de milioane de dolari), sau 0,95% din PIB, alocate în 2022.
Printre armele achiziționate se numără avioane de vânătoare multifuncționale Sukhoi - Su-30SM2, elicoptere de atac Mi-35M și transportoare blindate pentru trupe Volat V-2, precum și sute de drone de atac.
Aleksandr Lukașenko, care conduce Belarusul din 1994, a îmbrățișat Rusia ca principala putere protectoare a țării. Economiile celor două țări sunt strâns legate.
Lukașenko s-a apropiat și mai mult de Rusia după 2020, când și-a declarat victoria în alegerile prezidențiale considerate de mulți frauduloase. Rezultatul a declanșat proteste de stradă fără precedent și o represiune brutală a poliției, care a dus la arestarea a mii de belaruși.
În ciuda legăturilor strânse cu Moscova, Lukașenko a încercat să se distanțeze de invazia totală a Kremlinului în Ucraina vecină, evitând să trimită soldați belaruși să participe la război. Forțele ruse au lansat o parte din invazia inițială în februarie 2022 de pe teritoriul belarus. Soldații ruși răniți și prizonierii de război eliberați au fost, de asemenea, îngrijiți în spitalele din Belarus.
Te-ar putea interesa și: Investigație: Sute de soldați ruși răniți în Ucraina au fost tratați în spitale din Belarus
„Sistemul lui Lukașenko se bazează în totalitate pe Kremlin pentru apărarea sa”, a declarat Uladzimer Jihar, activist al BYPOL, un grup format din foști polițiști și ofițeri de poliție din Belarus.
„Paradoxal, nivelul cheltuielilor militare ale Belarusului sugerează că, în ciuda apropierii de Putin, Lukașenko nu se așteaptă în mod special ca armata rusă să vină să-l apere, în cazul unei agresiuni ipotetice a NATO” – a declarat Ivan Kiricevski, analist militar al revistei online ucrainene Defense Express. „Aș spune chiar că armata belarusă are acum un singur dușman: armata rusă”.
Focoase nucleare și „Oreșnik”
Analiștii occidentali sunt în mod special îngrijorați de posibilitatea ca arme nucleare rusești să fie amplasate în Belarus. Putin a promis de mai multe ori că arme nucleare rusești vor fi dislocate pe teritoriul Belarusului. Imaginile din satelit arată extinderea și modernizarea bazei militare de la Asipovici, precum și indicii că aceasta ar putea fi utilizată pentru stocarea armelor nucleare.
Lukașenko a anunțat că, până la sfârșitul anului, în Belarus vor fi amplasate rachete hipersonice de fabricație rusă, capabile să transporte focoase nucleare, numite Oreșnik, după numele unui copac de alun.
Citește și: RFE/RL a găsit noi dovezi privind presupusa bază nucleară secretă a Rusiei în Belarus
O versiune convențională a rachetei a fost folosită împotriva Ucrainei în noiembrie 2024.
„Ați văzut cum funcționează „Oreșnik”: aceleași rachete, aceleași lovituri, dar fără focoase nucleare, fără contaminare radioactivă a solului și a aerului. Această armă va fi amplasată în Belarus până la sfârșitul anului”, a declarat Lukașenko pe 1 iulie.
Finanțarea pentru modernizarea infrastructurii militare nu apare în documentele bugetare.
Arme, nu unt
Creșterea cheltuielilor militare survine într-un moment în care economia țării se află sub o presiune tot mai mare. Exporturile de produse petroliere către piețele occidentale au fost drastic reduse de la izolarea lui Lukașenko de către Occident, după deturnarea alegerilor din 2020.
Industria tehnologică a țării, odată vibrantă, a dispărut aproape complet, programatorii, developerii și companiile IT mutându-se în Polonia sau în țările baltice pentru a evita politicile represive.
Experți externi în domeniul bugetar avertizează că majorarea cheltuielilor militare pune în pericol sistemul de protecție socială al țării, o rețea de care populația îmbătrânită depinde în mare măsură.
Cheltuielile pentru protecția socială sunt chiar mai mari acum decât înainte de invazia Rusiei în Ucraina, a declarat economista belarusă Alisa Rîjicenko.
„În prezent, cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare este alocată politicilor sociale”, a spus experta. Dar acum „apărarea ajunge din urmă această categorie de cheltuieli. Și având în vedere că bugetul funcționează în deficit, nu există nicio posibilitate de creștere”.
„Trebuie să reducem asistența socială sau alte cheltuieli pentru a suplimenta bugetul apărării”, a spus ea.
