„Acum chiar să ieși în stradă, să întrebi generația noastră și pe cei mai tineri, sunt sigur că ei nu știu de Maria Drăgan”, spune Călin Laur, regizorul filmului „Blestemul Mariei Drăgan”, primul său lungmetraj, la care lucrează în prezent.
În acest episod din podcastul „Laboratorul social”, regizorul povestește că era deja student la regie film când a aflat pentru prima dată detalii despre viața artistei. Până atunci știa doar că Maria Drăgan a fost o cunoscută cântăreață de muzică populară, care s-a pierdut din cauza dependenței de alcool.
Inițial, l-a intrigat chiar povestea ei de viață: „Am văzut un film în fața ochilor. Cum o fetiță de la țară ajunge cea mai populară cântăreață de muzică folclorică de la noi și cum este prăbușită, dar mai bine spus distrusă de sistem și invidie, revine în sat și moare la doar 39 de ani”.
Lucrul la scenariu a durat șapte ani. În această perioadă, a căutat informații în arhive, a discutat cu oameni care au cunoscut-o pe Maria Drăgan, a citit tot ce s-a scris despre ea. Voia să pună cap la cap povestea artistei, dar și să înțeleagă contextul social și politic în care s-a produs drama ei, ce anume a dus la „căderea în abis” și moartea prematură?
Într-o zi, Călin a primit un apel de la o doamnă pe nume Luminița: „Călin, uite, am ceva pentru voi. Știu că faceți film despre Maria Drăgan. O păstrez de 30 de ani în safeu”. I-a transmis o pungă cu opt casete și peste 50 de fotografii, din care a aflat detalii inedite despre viața Mariei Drăgan, care se vor regăsi în viitorul film.
Scenariul a fost dezvoltat în echipă, fiecare dintre cei trei autori fiind preocupat de diferite linii de subiect. Victoria Laur a explorat drama unei femei care nu a avut noroc în dragoste. Maxim Cârlan a încercat să înțeleagă în ce măsură Maria Drăgan a fost victima unei epoci în care o femeie care fuma sau „cădea în patima paharului” era marginalizată. Iar Călin Laur s-a concentrat pe felul în care cenzura sovietică a anulat-o pe Maria Drăgan pentru autenticitatea ei românească, ceea ce venea în contradicție cu politica oficială a URSS, care încerca să construiască artificial o cultură „moldovenească” distinctă de cea română.
Pe măsură ce descoperea tot mai multe detalii despre viața artistei, regizorul a înțeles că filmul trebuie să devină și un demers de recuperare a memoriei istorice. „Descoperind-o mai profund pe Maria Drăgan, citind mai mult, mi-am dat seama că trebuie să facem lumină și să arătăm istoria noastră, ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, din alt punct de vedere decât cel oficial de propagandă, care s-a întipărit sub influența perioadei sovietice. Adică, noi acum avem libertatea să refacem trecutul sau să povestim istorii care au fost ascunse”, povestește Călin Laur.
Regizorul crede că Maria Drăgan a fost victima unei forme timpurii de cancel culture. După ce sistemul a decis să o excludă, mulți dintre colegi și apropiați s-au distanțat de ea - probabil, de teamă să nu fie asociați cu o persoană indezirabilă. În opinia sa, multe dintre rănile de atunci – dezbinarea socială, dilemele identitare (moldovean vs. român) – sunt încă prezente în societatea de azi. De aceea, filmul își propune să fie și o lecție despre trecut.
„Simt o nedreptate, că s-a făcut o mare nedreptate pentru Maria. Pe lângă istoria Mariei, eu văd povestea asta ca pe o metaforă despre ce s-a întâmplat cu Moldova. Exemplu Mariei este foarte elocvent și arată cum sistemul distrugea oamenii. Trebuie să știm ca să nu repetăm acele greșeli. Multe rele se trag din trecut, iar ca să nu repetăm trecutul, e bine să-l cunoaștem”, spune Călin Laur.
Filmările au început în această iarnă și vor continua vara și la toamnă. Lansarea filmului este programată pentru toamna anului 2027. În această primăvară, echipa a lansat și o campanie de strângere de fonduri. Scopul este colectarea a 50 de mii de euro – aproximativ a zecea parte din bugetul total al producției. Dincolo de sprijinul financiar, realizatorii spun că vor să creeze o comunitate în jurul filmului și a memoriei Mariei Drăgan. Detalii despre campanie pe acest link.
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
