Săptămâna trecută, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost la Washington pentru a face un apel direct pentru ajutor militar și economic necesar continuării apărării Ucrainei împotriva invaziei ruse. În timpul vizitei, s-a întâlnit cu membri ai Congresului și cu președintele Joe Biden. Șeful executivului american a reafirmat sprijinul pentru Kyiv, spunând însă că America ajuta Ucraina „atât cât putem". Această afirmație reprezintă o schimbare subtilă în mesajul public al președintelui, dând la iveală o viziune mai pragmatică asupra viitorului asistenței acordate Ucrainei. Biden a anunțat alocarea a 200 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina cu nevoile sale defensive, dar a avertizat că e nevoie de finanțare suplimentară înainte de vacanța de sărbători, altfel Putin ar primi „cel mai mare cadou de Crăciun posibil". Negocierile cu privire la noua tranșă de ajutor rămân blocate în Congres din cauza neînțelegerilor dintre republicani și administrația democratului Biden, republicanii fiind dispuși să aloce fonduri pentru Ucraina doar în schimbul unor concesii privind securitatea la graniță și politica de imigrație. Dacă nu se ajunge la un acord, situația ar putea afecta și relațiile Ucrainei cu aliații europeni și ar trimite un semnal riscant Rusiei în privința angajamentului internațional față de Ucraina.
Mai multe, aici.
Eforturi pentru convingerea lui Netanyahu
În ultimele zile, administrația Biden a încercat să convingă Israelul să reducă anvergura campaniei sale masive de la sol și aer în Fâșia Gaza și să treacă la o „ațintire” mai precisă împotriva Hamas. Biden și-a exprimat dorința ca Israelul să adopte noi tactici, de mai mare precizie, pentru a salva viețile civililor, continuând însă atacurile. Această schimbare ar implica intervenții ale unor forțe de elită mai mici, care să efectueze misiuni precise pentru a găsi și elimina lideri Hamas, a salva ostatici și a distruge tuneluri. Pozițiile americană și israeliană par însă să difere în privința timpului necesar pentru această tranziție. Israelul pare hotărât să continue campania timp de mai multe luni, în timp ce Statele Unite insista să facă tranziția către operațiuni de intensitate mai mică în aproximativ trei săptămâni. Influența Americii este totuși limitată, în ciuda asistenței anuale de securitate de 3,8 miliarde de dolari acordată Israelului. Situația umanitară din Gaza este alarmantă, Organizația Națiunilor Unite descriind-o ca fiind un "iad viu". Sute de mii de oameni sunt nevoiți să trăiască în tabere improvizate, fără hrană și apă suficientă, iar ce a mai rămas din ordinea publică este pe cale de a se prăbuși.
Mai multe, aici.
În vizor: rebelii Houthi
În ultimele zile, nave de război americane și britanice au doborât peste o duzină de drone lansate din zone controlate de facțiunea Houthi din Yemen, la Marea Roșie. Atacurile dronelor efectuate de gruparea susținută de Iran au vizat nave comerciale și militare, determinând chiar oprirea unor vase ale celei mai mari companii de transport maritim, Maersk, în Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Navele americane au interceptat atacuri Houthi în ultimele săptămâni, iar acum trei distrugătoare americane s-au deplasat în Marea Mediterană, alăturându-se Grupului de Luptă al Portavionului Gerald R. Ford. Aceste mișcări reprezintă o consolidare a prezenței americane în regiune în contextul conflictului Israel-Hamas. Atacurile Houthi asupra navelor comerciale sunt considerate o amenințare directă la adresa securității maritime internaționale. În contextul în care Administrația Biden încearcă să răspundă la aceste atacuri și să gestioneze conflictele din regiune, ministrul apărării Lloyd Austin urmează să se deplaseze în Orientul Mijlociu săptămâna aceasta, urmând să aibă întâlniri în Bahrain, Qatar și Israel. Pentagonul plănuiește formarea unei forțe navale internaționale pentru a contracara atacurile Houthi, având în vedere că acesta este un fenomen care necesită o soluție la nivel global pentru a proteja rute maritime cruciale.
Mai multe, aici.
Revine Trump?
Ultimele sondaje arată că fostul președinte Trump conduce în fața președintelui Biden în statele-cheie unde se vor decide probabil alegerile din 2024, indicând că Trump nu este doar favoritul copleșitor pentru a obține nominalizarea republicană, ci se află într-o poziție puternică pentru a recâștiga Casa Albă cu mai puțin de un an înainte de alegerile generale. Donald Trump conduce în sondaje în state precum Georgia, Michigan, Nevada, Arizona, Wisconsin și Pennsylvania, în confruntări ipotetice directe cu Biden. Analiști arată cu multe se pot schimba în următoarele opt luni, dar sondajele sunt un semnal de alarmă pentru președinte. Sondajele din statele-cheie subliniază că Biden trebuie să se mobilizeze, mai ales pentru că o majoritate a alegătorilor consideră că politicile sale ar fi înrăutățit condițiile economice. Trump se impune în cursa pentru nominalizarea republicană, sprijinul pentru el rămâne constant, chiar dacă a fost pus sub acuzare de trei ori pentru diverse delicte și este în mijlocul unui proces de fraudă la New York. Biden încearcă să-și facă realizările cunoscute, dar are de făcut față opoziției stângii partidului său pe teme cum ar fi sprijinul pentru Israel și chestiunea imigrației. Cota sa de aprobare stagnează în jurul valorii de 40%.
Mai multe, aici.
Most Wanted: activiștii pro-democrație
Secretarul de Stat Antony Blinken, a condamnat conducerea din Hong Kong pentru publicarea unei „liste de recompense" pentru informații despre activiști pro-democrație care locuiesc în străinătate, inclusiv un cetățean american. „Respingem această încercare de a amenința și hărțui pe cei care susțin libertatea și democrația”, a declarat Blinken.
Poliția din Hong Kong a anunțat joi că a pus cinci persoane care au „dispărut în străinătate" pe o listă de căutare, oferind o recompensă de 1 milion de dolari Hong Kong, echivalentul a aproximativ 128.000 de dolari, pentru informații despre aceștia și cazurile lor. După protestele ample pentru democrație din 2019, Beijingul a impus în Hong Kong o lege a securității naționale, a redus numărul de deputați aleși și a descalificat parlamentari pe care i-a considerat nepatrioți, eliminând efectiv orice opoziție politică. Legea criminalizează acțiuni descrise vag precum secesiunea, subversiunea și colaborarea externă. Blinken a afirmat că „lista de recompense în numerar" reflectă „dispreț pentru normele internaționale și drepturile omului din Hong Kong și deteriorarea tradiției acestui oraș de a respecta statul de drept". Hong Kong, fostă colonie britanică, a trecut sub administrația Chinei în 1997, conferindu-i-se relativă autonomie în chestiuni legale. Centrul financiar asiatic menține încă controlul frontierelor și o monedă diferită de cea din China continentală. Reprimarea protestelor din 2019 a marcat începutul unei noi perioade de extindere a controlului Chinei.
Mai multe, aici.
Știința, un câmp de bătălie?
Parteneriatele științifice internaționale sunt în plină evoluție, generând atât progrese semnificative, cât și preocupări privind securitatea națională. În ultimele două decenii, colaborările au crescut de la 16% la aproape 23% din totalul publicațiilor științifice și de inginerie, conform celor mai recente date din Indicatoarele de Știință și Inginerie ale Consiliului Național pentru Știință. China și Statele Unite au devenit parteneri frecvenți, dar colaborările dintre aceste țări au început să scadă din 2020, marcând o tendință nouă după decenii de colaborare. China a generat cel mai mare număr de publicații științifice în 2022, de două ori mai multe decât America. Datele arată că nici o țară nu domină în toate domeniile științifice, iar colaborările sunt importante, mai ales în tehnologii critice precum inteligența artificială. China își extinde parteneriatele în regiunea Drumului Mătăsii, colaborând cu Arabia Saudită, Pakistan, Egipt, Singapore și alte țări asiatice, în timp ce India lucrează îndeaproape cu Australia. Aceste colaborări sunt văzute ca fiind esențiale pentru stimularea inovației, dar reflectă și dinamica geopolitică actuală. Deși colaborările internaționale sunt esențiale pentru progresul științific, există îngrijorări și controverse legate de securitatea națională. Statele Unite dezbat intens măsuri de reglementare a colaborărilor în domeniul științific și tehnologic pentru a reduce asemenea riscuri.
Mai multe, aici.
