De la 22 aprilie până la 29 mai, comisia pre-vetting i-a audiat pe 13 procurori care candidează pentru funcții în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). De asemenea, comisia a audiat un candidat din partea Academiei de Științe, iar unul dintre procurori a refuzat să fie intervievat public.
În noul episod al serialului „Bătălia pentru CSP”, Europa Liberă relatează despre audierile procurorilor Eduard Panea, Vasile Plevan și Rodica Ciobanu.
Consiliul Superior al Procurorilor are largi competențe – de la numirea în funcție a procurorilor până la demiterea procurorului general. În noul format, CSP va fi alcătuit din 10 membri: procurorul general, cinci procurori, aleși de Adunarea generală a procurorilor dintre candidații care au trecut evaluarea, și patru reprezentanți ai societății civile. Pentru a se evita guvernanța corporativă, în consiliu sunt incluși reprezentanți ai societății civile numiți de președinte, Guvern, Parlament și Academia de Științe.
Eduard Panea. Conturi nedeclarate și sancțiuni disciplinare
Comisia pre-vetting l-a audiat pe Eduard Panea pe 26 mai. O parte a audierii s-a desfășurat în sesiune închisă, deoarece întrebările comisiei vizau viața personală a candidatului și a membrilor familiei sale. Pe parcursul audierii publice, candidatul a fost întrebat de ce nu a declarat două conturi bancare și de ce a fost sancționat disciplinar.
În cadrul audierilor, comisia i-a cerut candidatului să explice de ce nu a indicat în declarația de venituri și interese două conturi bancare. Pe un cont deschis de procuror au fost depuși 81.000 de lei, iar pe unul al soției sale – 108.000 de lei. Panea a explicat că pe conturi au fost depuși bani din salariile sale și îndemnizația pentru îngrijirea copilului primită de soție.
Procurorul a spus că a indicat aceste mijloace în declarația pe venituri, dar considerase că nu este necesar să declare conturile, pentru că în 2020 nu era obligatoriu să declari conturile pe care sunt depuse sume care depășesc 15 salarii medii pe economie. Membrii comisiei l-au contrazis în acest sens pe candidat, menționând că respectivele conturi urmau să fie declarate.
De asemenea, potrivit calculelor comisiei, în 2021 cheltuielile familiei Panea au depășit veniturile. Candidatul a respins aceste calcule. Potrivit lui, el a avut economii în numerar de circa 130.000 de lei, pe care nu le-a declarat, deoarece constituiau mai puțin de 15 salarii medii pe economie. De asemenea, în 2021 familia sa ar fi obținut venituri suplimentare vânzând automobilul.
Membrii comisiei au discutat cu procurorul și despre sancțiunea disciplinară care i-a fost aplicată în 2017 pentru faptul că a tergiversat investigațiile în trei dosare penale și, potrivit CSP, nu ar fi depus eforturile necesare pentru a nu admite această tergiversare.
Panea a explicat că procedura disciplinară cu imputarea acelorași fapte a fost pornită atât față de el, în calitate de procuror adjunct al Procuraturii Cantemir, cât și față de procurorul-șef. CSP i-a audiat atunci pe ambii, hotărând că procurorul-șef nu a încălcat nimic, iar lui Panea i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară. Procurorul a spus că nu este de acord cu concluziile Colegiului disciplinar al CSP și a menționat că este vorba de dosare penale complicate; investigațiile numai în cadrul a unuia dintre acestea au durat până în 2020.
Vasile Plevan. Donații de la soacră și scrisoare de la SIS
Comisia pre-vetting l-a audiat pe Vasile Plevan la 29 mai. Inițial, audierea fusese programată pentru 26 mai, dar a fost amânată deoarece Plevan a participat la ședința Parlamentului în care s-a examinat ridicarea imunității vicepreședintei Partidului Șor, Marina Tauber.
Audierea publică a lui Vasile Plevan a durat 40 de minute, iar o serie de întrebări au fost adresate candidatului de către comisie în sesiune închisă. Comisia a decis audierea în sesiune închisă, deoarece, fiind vorba de chestiuni de integritate etică, putea fi adusă atingere vieții private a persoanelor implicate.
Comisia s-a interesat din ce bani el și soția sa au cumpărat în 2016 un apartament, plătind pentru acesta circa 15.000 de euro, în timp ce apartamentele similare costau circa 30.000 de euro. Plevan a explicat că apartamentul l-a costat mai puțin deoarece era într-o stare foarte proastă și a necesitat reparații de aproximativ 10.000 de euro. În jur de 5.000 de euro (110.000 de lei) pentru achiziționarea apartamentului el i-ar fi primit în numerar de la mamă, 200.000 de lei au fost primiți cadou la nuntă, în 2013, iar 3.000 de euro – în calitate de cadou din partea soacrei. Alte 98.000 de lei i-ar fi obținut din vânzarea unei camere dintr-un cămin. Potrivit spuselor sale, soacra muncește în calitate de bonă și câștigă circa 1,500 de dolari pe lună. Plevan a prezentat comisiei informații despre veniturile soacrei după 2018, explicând că pentru perioada 2008-2014 contractele de muncă ale acesteia nu s-au păstrat.
- Te-ar putea interesa și: Un al treilea procuror a picat pre-vetting-ul
Comisia i-a solicitat, de asemenea, procurorului să explice de ce în 2020 el nu a trecut în declarația de venituri faptul că soția lui a primit de la mama ei 7.000 de euro pentru cumpărarea unui automobil Ford. În același timp, în declarația sa de venituri, soția sa a indicat că a primit acești bani ca împrumut de la soț. Plevan nu a putut explica de ce soția sa a procedat astfel și a presupus că ar putea fi vorba de o greșeală. În 2021 procurorul a indicat suma împrumutată în declarația de venituri, precizând că trebuie să returneze împrumutul până în 2030. Procurorul a spus că soția și soacra sa nu au încheiat niciun contract, iar soacra intenționa să dea banii ca dar.
După sesiunea închisă, Plevan a învinuit comisia că nu i-a adus la cunoștință faptul că a obținut informații despre el de la Centrul Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS). „Comisia nu a negat existența notelor secrete, neoficiale, din partea CNA și SIS în privința mea. Eu aș fi dorit, totuși, să am acces la aceste note, până a fi audiat public, ceea ca ar fi fost corect”, a spus procurorul.
Președintele comisiei, Herman von Hebel, a răspuns că celor audiați li se prezintă acele documente pe care comisia le consideră relevante pentru procesul de pre-vetting.
Rodica Ciobanu și zeci de mii de euro de la soacră
Rodica Ciobanu este singurul reprezentant al societății civile care candidează pentru funcția de membru al CSP. Dacă va fi promovată de comisia pre-vetting, ea va deveni membră a CSP din partea Academiei de Științe. Cum Ciobanu nu are demnitate publică, declarația ei de venituri nu a fost publicată. Rodica Ciobanu este doctor în filosofie și drept și predă la Universitatea de Stat din Moldova.
Comisia pre-vetting a audiat-o pe Rodica Ciobanu pe 25 mai. Audierea a durat mai mult de o oră. Pe parcurs, candidata a fost întrebată despre mai multe zeci de euro pe care soțul ei le-a primit de la mama lui. În 2011, bunăoară, Rodica Ciobanu și-a depus pe contul bancar 57.000 de euro dintre care 20.000 familia Ciobanu le-ar fi obținut din vânzarea unui apartament, iar 37.000 ar fi fost primite de la mama soțului, care muncea peste hotare. Din 2016 până în 2021, soacra candidatei i-ar fi transferat fiului încă 73.000 de euro. Rodica Ciobanu susține că soacra a transmis banii ca ei să construiască o casă în care să poată locui și ea, atunci când va reveni de peste hotare. Candidata nu a putut concretiza câți bani au investit în construcția casei ea și soțul și cât – soacra. Potrivit candidatei, soacra și-a amânat în repetate rânduri revenirea acasă.
Comisia a calculat că, oficial, din 2012 până în 2020, soacra a câștigat 112.000 de euro și, dacă din aceștia 73.000 i-a transmis fiului, îi va fi rămas circa 4.000 de euro ca să se întrețină pe parcursul unui an. Ciobanu a spus că soacra practic nu și-a cheltuit pensia pe care o primea în R. Moldova. De asemenea, candidata a menționat că transmitea banii în numerar, fie aducându-i când venea acasă, fie trimițându-i prin colet poștal.
Pre-vetting și vetting în justiția moldoveană
Pre-vetting este o procedură specială de verificare a candidaților la funcții în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, realizată de Comisia pre-vetting.
Compusă din trei experți naționali și trei experți internaționali, Comisia pre-vetting poate verifica veniturile și cheltuielile din ultimii 15 ani ale candidaților, dar și felul în care aceștia au respectat normele deontologice. De asemenea, pot fi verificate rudele candidaților.
Comisia a verificat inițial candidații la funcțiile de membri ai Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), un efort care s-a încheiat în martie 2023. Din cei 28 de judecători înscriși inițial la concursul pentru CSM, cinci și-au retras candidaturile, 18 au fost descalificați și numai cinci au promovat în final evaluarea. Din 12 candidați non-judecători, au promovat evaluarea doar trei. Verificarea candidaților la funcții în CSP era în curs de desfășurare la începutul lunii mai 2023.
După ce formează noile organe de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, autoritățile intenționează să supună unor evaluări asemănătoare (numite „vetting”) întregul corp al judecătorilor și procurorilor.
„Vetting-ul” urmează să înceapă cu judecătorii actuali ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și pe candidații la funcții în CSJ. O lege care descrie această procedură a intrat în vigoare pe 6 aprilie 2023. Următorii în rând pentru „vetting” ar fi judecătorii instanțelor de apel și procurorii din procuraturile specializate.
