La începutul lui octombrie NATO a expulzat opt ruși asupra cărora planează suspiciunea de spionaj. Ca răspuns, Rusia a anunțat luni că va opri activitatea misiunii sale la NATO și pe cea a misiunii diplomatice a Alianței de la Moscova.
Pe fondul acestui conflict, miniștrii de externe NATO au anunțat că există pericolul unor atacuri simultane Ruse în Marea Neagră și Marea Baltică. „Amenințarea Rusiei este una credibilă, deși nu cred că ne vor ataca”, spune într-un interviu cu Europa Liberă europarlamentarul olandez Bart Groothuis (RENEW). Groothuis, care este raportorul Parlamentului European în revizuirea Regulamentului UE privind securitatea cibernetică, crede că „NATO ar trebui să admită că UE poate ajuta alianța cu instrumente precum Actul pentru Servicii Digitale, legislația de securitate cibernetică sau cea de presiune economică”, extrem de utile mai ales în războiul hibrid condus de Rusia.
Europa Liberă: Agențiile de presă au anunțat săptămâna trecută că miniștrii de externe ai NATO au căzut de acord asupra unui nou plan de apărare împotriva Rusiei, în condițiile în care, spune NATO, există pericolul unor atacuri simultane în Marea Neagră și Marea Baltică, atacuri care pot fi cu arme nucleare, atacuri cibernetice sau atacuri din spațiu. Suntem în pericol?
Bart Groothuis: „Cred că amenințarea Rusiei este credibilă, este în creștere, dar mă îndoiesc că va ataca UE sau NATO, pentru că ne bazăm pe puterea strategică militară a SUA, care este mult mai puternică decât cea a Rusiei, iar ei știu asta. Știu că noi am ieși în câștig, așa încât nu riscă un atac. Pe de altă parte, o dată cu creșterea importanței geopolitice a Chinei la nivel global, ei cred că un război pe două fronturi nu poate fi ușor câștigat, așa încât încearcă să creeze un nou front în Europa crezând că ar slăbi apărarea noastră și nu am dori să intrăm într-o astfel de bătălie. Cred că aceste calcule ale Rusiei nu sunt corecte. Fostul secretar de stat american, Colin Powel, care din păcate a decedat săptămâna trecută, a spus-o foarte clar: NATO poate duce un război pe două fronturi. Ca atare, ceea ce au decis miniștrii de externe ai NATO nu este decât o reîntărire a convingerii noastre că suntem siguri pe capacitățile noastre de apărare.”
Europa Liberă: Ca expert în siguranță cibernetică și apărare, credeți că noțiunea de „apărare” se mai limitează astăzi la armate și armament, sau depășește cu mult această sferă militară?
Bart Groothuis: „Aceasta este o întrebare extrem de bine pusă. Ca membru al Parlamentului European am urmărit evoluțiile din ultimele decenii și amenințările care vin din spațiul cibernetic, din cel economic, dezinformarea și influențarea alegerilor etc. Dincolo de asta, este vorba de o lipsă de acțiune din partea noastră care alimentează calculele Moscovei și Beijingului, care aleg acum să poarte un război hibrid, care nu înseamnă decât costuri reduse, riscuri reduse, rata de profitabilitate mare. Ca atare, lipsa noastră de acțiune îi ajută cumva. NATO ar trebui să admită că UE are o serie de instrumente extrem de utile în acest parteneriat pentru securitate, complementare activității NATO. De exemplu Actul pentru Servicii Digitale, cu ajutorul căruia încercăm să combatem dezinformarea. Eu sunt raportorul PE pentru legislația de securitate cibernetică. UE poate face foarte multe în domeniul securității. Și mai mult se poate face cu instrumentele de presiune economică. Acestea sunt câteva dintre avantajele cu care poate veni UE în parteneriatul pentru securitate cu NATO. Cred că putem fi puternici doar dacă NATO și UE cooperează bine împreună. Și o facem.”
Europa Liberă: O altă întrebare ar fi: de ce vine acum această nouă amenințare a Rusiei. Focusul global este pe pandemie. Care costă bani. Pandemia a vlăguit toate statele lumii care au direcționat bani pentru asistență medicală. Iar Rusia este una dintre țările unde situația nu este bună.
Nu ar trebui să supraestimăm amenințarea de securitate a Rusiei
Bart Groothuis: „Pandemia a lovit toate țările, iar Rusia este una dintre cele mai afectate, pentru că vaccinul lor nu dă rezultate bune. Au încercat prin campanii de dezinformare să livreze alte informații despre vaccinurile lor, dar nu au reușit. Acum sunt într-un nou lock-down. Kremlinul se află sub presiune, căci populația își dorește o viață în care să se bucure de libertățile fundamentale. De aceea, Kremlinul încearcă să mute atenția publică de la această temă și amenință cu altele. Nu ar trebui să supraestimăm amenințarea de securitate a Rusiei, dar ar trebui să ne gândim la o perspectivă pe termen lung, dincolo de pandemia de Covid 19. Rusia devine din ce în ce mai agresivă, a plasat la granițele noastre rachete, cooperează cu armata din Bielorusia și face antrenamente cu roboți de atac și nu trebuie să ignorăm activitatea sa alarmantă și agresivă din spațiu. Chiar în această perioadă de pandemie au loc toate acestea de care vorbesc. Și este greu de înțeles de ce, pentru că NATO este o organizație de apărare, noi nu vom ataca niciodată. Este complet greșit să se creadă altfel. ”
Europa Liberă: Există o retorică potrivit căreia NATO și UE se suprapun în eforturile lor de securitate. Dvs ați subliniat însă că UE dispune de o serie de instrumente complementare, pe care NATO nu le are. Le puteți menționa?
Bart Groothuis: „Da, instrumentele complementare pe care le are UE sunt mai ales pe frontul civil. De pildă reglementarea platformelor online prin care se face dezinformarea. Apoi, instrumentele care luptă împotriva influențării alegerilor, sabotajelor cibernetice. Am început acum o abordare comună, colectivă pentru combaterea acestor probleme. Trebuie să nu mai fim inactivi. Căci inactivitatea noastră este costisitoare din multe puncte de vedere. Inactivitatea noastră ajută Rusia în războiul hibrid care este low cost și fără riscuri. Aș mai spune că discursul lui JF Kennedy din Paris, din 1961, este mai actual ca niciodată. El vorbea atunci despre cei doi piloni ai NATO: pilonul transatlantic și pilonul european. America dorea atunci și încă dorește dezvoltarea unui pilon puternic european în NATO. Este important ca europenii să aibă un rol mai important în acest tablou, și cred că americanii doresc și ei. Putem să ne asumăm mai multă responsabilitate în bazinul mediteraneean, în nordul Africii precum și în alte părți ale Europei unde există îngrijorări cu privire la securitate. Ar trebui să facem mai mult, să fim mai uniți și să ne implicăm mai mult, am putea achiziționa mai mult echipament și acționa într-o manieră interoperabilă. Ceea ce președintele Kennedy a spus în 1961 ar trebui reiterat acum, în 2021.”
