Inițiativa vine să completeze breșele legale ieșite la iveală în ultimul timp în cazul celor care au obligația de a supraveghea domeniul bancar și își propune să prevină disfuncții instituționale de genul celor care au cauzat frauda bancară din 2014. Este un angajament al autorităților în fața Fondului Monetar Internațional, cu care Chișinăul vrea să semneze un nou acord, așa cum a menționat anterior și premierul Ion Chicu.
În ultimele luni angajați ai Băncii Naționale s-au trezit parte a unor procese doar pentru că și-au îndeplinit obligațiile de serviciu, fie au fost anchetați penal, fie - parte a unor cauze civile. Finalmente, degeaba construiești un cadrul legal aproape perfect, dacă atunci când funcționarii care trebuie să intervină pentru a face ordine în sectorul bancar sunt legați de mâini de procurori și judecători, astfel ar putea fi rezumate declarațiile guvernatorului BNM, Octavian Armașu, în plenul legislativului.
Au fost luate decizii de curățare a sectorului bancar și urmare a acestor decizii ne-am ales cu dosare penale
„Pe parcursul anului curent avem mai multe dosare penale pornite urmare a acțiunilor pe care le-a întreprins Banca Națională în cadrul programului precedent cu FMI. Adică au fost luate decizii de curățare a sectorului bancar și urmare a acestor decizii ne-am ales cu dosare penale. Bine unele deja sunt clasate, altele încă nu. Aste e ceea cu ce ne confruntăm noi. Asta pune presiune mare pe angajații Băncii Naționale. Ca să înțelegeți, ca efect al unui astfel de dosar, tot stafful senior din departamentul de supraveghere nu putea participa la procesul de supraveghere a anumitor bănci, noi unele bănci le supravegheam cu juniori, de 22-23 de ani. Vă dați seama unde am ajuns noi? Și asta urmare a unor acțiuni de urmărire penală absolut nefondate. Banca Națională nu-și poate permite să ajungă în așa situație. Supravegherea bancară trebuie să fie un proces continuu, neîntrerupt, pentru că orice discontinuitate a acestui proces poate avea urmări dramatice”.
Pentru a curma astfel de mișcări, ce pot fi dirijate de la spate de anumite personaje interesate, cum s-a întâmplat în perioada ce a precedat devalizarea sistemului bancar, executivul condus de Ion Chicu se angajase încă din vară să facă ordine, angajament luat în fața experților FMI în cadrul negocierilor pentru un nou memorandum. Majoritatea deputaților au susținut inițiativa și au avut propria interpretare a stării de fapt.
Dan Perciun de la PAS: „Înțeleg că în esență Banca Națională, partenerii externi recunosc că sistemul nostru judiciar este profund corup, că nu există niciun fel de încredere în sistemul nostru judecătoresc, respectiv cu suficienți bani persoane interesate pot obține în instanță decizii favorabile care să conducă la reversarea anumitor acte administrative ale Băncii Naționale. Și atunci, prin acest proiect de lege, noi creăm un cadrul legal care să blocheze adoptarea anumitor decizii pornind de la prezumția că oamenii de la BNM sunt mai corecți, mai cinstiți și mai integri decât cei care activează în sistemul nostru judecătoresc”.
Unii aleși ai poporului și-au exprimat temerea că Banca Națională ar căpăta în urma adoptării acestor amendamente puteri nelimitate ori tratament preferențiat în comparație cu alte instituții și să nu înțeleagă cumva angajații ei că beneficiază de impunitate.
Alexandru Slusari, vicepreședinte al Platformei Demnitate și Adevăr, a sugerat guvernatorului să sporească responsabilitatea internă și personală în cadrul instituției, pentru a nu crea senzația că în cazul anumitor abuzuri sau inacțiuni „cazul Draguțanu” va servi drept model.
Deputatul neafiliat Sergiu Sârbu dimpotrivă s-a arătat deranjat de nedreptățirea judecătorilor, deoarece le va fi limitată ceea ce el a numit „intima lor convingere”.
„Personalul BNM va avea o imunitate mai ceva decât toți deputații luați împreună și procurorii, și judecătorii. Așa o întrebare retorică: dar în cazul abuzurilor din partea BNM cine va controla BNM? Rămâne să vedem ce va fi în practică”.
Vasile Bolea: „Procurorul general”.
După criza bancară din 2014-2015, Fondul Monetar Internațional a ajutat R. Moldova să reformeze sectorul bancar, să curețe băncile comerciale de acționari dubioși și să fie preîntâmpinate fraude de proporții similare. Au fost introduse mai multe prevederi ce nu ar mai trebui să permită spălarea banilor de proveniență obscură, iar banca centrală a fost ajutată să-și îmbunătățească guvernanța. Dar evenimente din ultimele luni i-au făcut pe responsabilii BNM să conștientizeze că anumite lacune legislative ar deschide portița spre noi potențiale abuzuri. Guvernatorul Octavian Armașu a și spus că va veni în legislativ de câte ori va observa astfel de vulnerabilități. Între timp a luat măsuri, a spus Armașu, ca nimeni dintre persoanele care ar putea fi suspectate de promovarea unor interese să nu ajungă nici în sediul BNM și nici să poată interacționa cu subalternii săi.
