În R. Moldova, pentru al doilea an consecutiv, își desfășoară activitatea prima Bancă de Alimente din Moldova, lansată de Misiunea Socială „Diaconia”. În cadrul acestui proiect, se colectează, depozitează şi distribuie către organizații nonguvernamentale, cantine și centre sociale produse alimentare care, fie au ambalaj deteriorat, fie sunt aproape de data expirarii. Aceste produse parcurg un drum mai lung până a ajunge pe masa beneficiarilor. Nicoleta Stavila, stagiară la Europa Liberă, a urmărit lanțul începând de la colectarea produselor de pe rafturi, până la transformarea acestora în prânzuri calde livrate la domiciliul bătrânilor.

„Alo, Dna Eufrosinia, noi ne apropiem, coborâți, vă rog”

Persoana pe care ați auzit-o aranjând întâlnirea se numește Ludmila Borșci, ea este asistentă medicală la Fundația Caritas Moldova. De mai mulți ani, îngrijește zeci de vârstnici care beneficiază de sprijinul acordat de fundație. De aproape un an și-a asumat o sarcină în plus - Ludmila le aduce vârstnicilor alimente și prânzuri calde.

„Aici aveți un prânz cald. Mâine vom reveni”

De la o lună la alta Ludmila își trece în caietul de adrese tot mai mulți bătrâni care au nevoie de prânzuri calde. E o urmare de netăgăduit a pandemiei. Mulți vârstnici s-au pomenit complet izolați pe la casele lor. Este exact situația Eufrosinei Ianovici, o femeie trecuta de vârsta de 70 de ani. Ea bucură când o vizitează voluntarii.

„Am o pensie foarte mică. Totul însă s-a scumpit în ultimele luni. Niciodată nu am văzut prețuri atât de mari. Nu-mi permit nici un kg de carne, care acum e o sută de lei.”

Prânzurile distribuite de Caritas Moldova sunt rodul proiectului social Banca de Alimente, lansat în urmă cu aproape doi ani de misiunea socială Diaconia. În ce constă acesta? Supermarketurile, brutăriile sau producătorii de fructe și legume sunt încurajați să doneze produsele care sunt aproape de data scadenței sau au ambalajul deteriorat, explică directorul băncii, Oleg Paraschiv. Rolul Băncii de Alimente e să convingă antreprenorii să doneze bunurile alimentare, după care să le repartizeze organizațiilor sociale ce sprijină vârstnici, persoane cu nevoi speciale sau familii numite socialmente vulnerabile ce au nevoie de ajutor.

„Partenerii noștri sunt azilurile pentru bătrâni, centrele de plasament pentru copii, centrele de plasament pentru adulți cu dizabilități. E bine ca să repartizăm produsele uniform, atât cât pot consuma, o zi, două, trei. Cea mai mare provocare este timpul. Pentru că noi trebuie să fim destul de rapizi, căci un anumit produs, dacă vorbim de fructe sau legume, dacă este scos de la o anumită temperatură nu poate sta mai mult de o zi, două, trei la noi în depozit. De fapt, asta cred că e cea mai mare provocare: să le recuperăm în timp util ca să ajungă în cantine pentru a fi pregătite într-un timp cât mai rapid.”

De când a fost lansată, Banca de alimente a recuperat peste 30 de tone de produse ce au fost transformate în aproape 3 mii de prânzuri.

La nivel mondial însă o treime din toate alimentele produse ajung la coșul de gunoi, adică 1,3 miliarde de tone de produse alimentare care ar valora 940 miliarde de dolari.

Produsele colectate de Banca de Alimente sunt distribuite în funcție de necesitățile și capacitățile de stocare ale organizațiilor partenere. Banca de Alimente colaborează atât cu beneficiari din capitală, cât și cu organizații aflate la distanțe mari, de peste 200 de kilometri. Între acestea și Fundația de Binefacere Casa Providenței din Chișinău. Organizația periodic oferă pachete cu produse alimentare pentru 134 de beneficiari. 30 dintre aceștia primesc și un prânz cald, spune directoarea Fundației, Elena Ajder:

„Având în considerație că surorile medicale merg să le ofere aceste îngrijiri medicale. Am făcut acest parteneriat ca să le ofere și acest prânz cald. Sunt importante aceste donații. Sunt legumele, fructele, produsele care lipsesc, tip carnea, pâinica, dar vine o dată pe săptămână, miercuri.

Noi toți putem face mult bine și îmi pare bine că sunt schimbări în atitudinea față de servicii. Aceeași mentalitate față de a dona. Aceste lucruri se întâmplă în R. Moldova și mă bucur că noi toți suntem părtași la acest proces. În R. Moldova, într-adevăr trebuie să ne educăm să ne ajutăm aproapele.”

Elena Ajder spune că ideea creării unei Bănci de alimente este una împrumutată din Occident, unde asemenea proiecte sunt foarte populare. De ce? Pentru că pe lângă faptul că zilnic sunt recuperate cantități uriașe de produse alimentare, se poate da o mână de ajutor și celor cu venituri modeste care au nevoie de sprijin mai mult ca oricând.

*Materialul face parte din cadrul proiectului Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova derulat de IREX Europe/ERIM, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american. Opiniile exprimate în acest articol nu exprimă neapărat opiniile donatorilor.