Irina Vlah nu a comentat deocamdată, dar în ajun afirmase - ca reacție la perchezițiile și reținerile efectuate de poliție, ce au vizat inclusiv membri ai Partidului „Inima Moldovei” - că formațiunea sa este supusă persecuțiilor politice.
Decizia de a bloca fondurile politicienei a fost luată la 5 septembrie de Consiliul Interinstituțional de Supervizare – o structură a Guvernului de la Chișinău.
Premierul Dorin Recean a explicat într-o postare pe rețelele de socializare că decizia a fost luată în contextul aplicării măsurilor restrictive internaționale ale Canadei, „instituite împotriva activităților maligne de interferență ale Rusiei în R. Moldova”.
„Nu vom tolera ca securitatea națională să fie călcată în picioare și transformată în jucăria unor portavoce ale Kremlinului”, a transmis Recean.
Amintim că, la 28 august, autoritățile canadiene au anunțat că impun sancțiuni împotriva a două organizații și 16 cetățeni moldoveni, printre care și Irina Vlah.
Până la publicarea știrii, Irina Vlah nu a reacționat la măsura autorităților. Ea nu a răspuns nici la apelurile telefonice ale Europei Libere pentru a comenta situația.
Purtătoarea de cuvânt a partidului, Diana Rosipanu, citată de NewsMaker, a catalogat decizia autorităților drept „show” menit să reducă oponenții „la tăcere”.
„Show-ul continuă. Mai întâi regimul galben umblă și se roagă pe la cancelariile străine să introducă liderul formațiunii noastre pe lista de sancțiuni. Apoi, făcând trimitere la aceasta, iau masuri restrictive la nivel național. Totul se face pentru a ne reduce la tăcere”, a spus Rosipanu.
Descinderi la „Inima Moldovei”
Pe 2 septembrie, ofițeri și procurori anticorupție au făcut multiple percheziții la Comrat și Chișinău într-un dosar penal de finanțare ilegală a Partidului „Inima Moldovei”. Atunci, Centrul Național Anticorupție a anunțat că 17 persoane erau cu statut de bănuit, 4 fiind reținute – un viceprimar al municipiului Comrat și trei responsabili din organizația teritorială Comrat a partidului.
Cele patru persoane au fost eliberate însă, la 4 septembrie, de o instanță de la Cahul. Într-un briefing susținut tot pe 4 septembrie, Vlah a spus că toate acțiunile organelor de drept „sunt strict motivate politic”, fiind vorba de o „persecuție a echipei noastre”. Irina Vlah a mai spus că procurorii nu au probe referitoare la volumul și proveniența banilor la care se face trimitere. „Este evident că avem de a face cu dosare la comandă, care sunt cusute cu ață albă”, a declarat Vlah.
Tot pe 4 septembrie, în regiunea de nord, au urmat alte descinderi ale organelor de forță. La fel și pe 5 septembrie, la Ungheni. Nu este însă clar dacă acestea au vreo legătură cu formațiunea condusă de Irina Vlah.
Cine mai e cu fondurile blocate
Consiliul Interinstituțional de Supervizare a transmis că până acum a dispus Fiscului blocarea fondurilor și „resurselor economice” ale mai multor persoane fizice și juridice vizate de „măsurile restrictive internaționale”.
Printre acestea se numără bașcana Evghenia Guțul, condamnată la 5 august de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”; activistul civic găgăuz Mihail Vlah și actualul bașcan interimar Ilia Uzun.
Alte persoane afiliate condamnatului fugar Ilan Șor cărora le-au fost blocate fondurile sunt Iurii Cuznetov, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru.
Au fost sancționați la fel și Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansă”; activistul Veaceslav Valico; Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”; foștii deputați Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, dați în urmările internațională.
În listă mai figurează Chiril Guzun, Asociația „Scutul Poporului” și Blocul Pobeda/Victorie, care, printr-o decizie a Comisiei Electorale Centrale, nu a fost admis în cursa electorală pentru alegerile parlamentare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
