De la 1 ianuarie, tratamentul antirabic este acordat în orele de lucru de Asociațiile medicale teritoriale (fostele policlinici) din toate cele cinci sectoare ale capitalei, nu doar de cea din sectorul Centru ca în trecut, dar și la Spitalul Clinic Municipal de Copii ,,Valentin Ignatenco” și Spitalul Clinic Municipal ,,Sf. Treime” în zilele de odihnă și sărbători.
De asemenea, primul ajutor și tratamentul antirabic este acordat în continuare la Institutul de Medicina Urgentă (spitalul de urgență) din Chișinău și în 36 de spitale raionale, inclusiv Spitalul din Bălți.
Ministerul Sănătății vrea să descentralizeze astfel serviciul de acordare a asistenței medicale antirabice ca urmare a creșterii numărului de cazuri.
Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) arată că, în 2024, au solicitat asistență medicală 6.011 persoane mușcate de animale, în creștere față de anul precedent, iar 4.661 dintre ele au primit tratament antirabic.
Svetlana Lungu, specialistă la ANSP, a spus Europei Libere că adresările la medicul rabiolog s-au înmulțit în 2025 de la 400-450 de persoane lunar la 750.
Problema câinilor fără stăpân din Chișinău
Dana Untură, voluntară pentru protecția animalelor, spune că, pentru prevenirea cazurilor de îmbolnăvire este nevoie de o strategie la nivel național pentru vaccinarea animalelor cu stăpân, fără stăpân și a animalelor sălbatice.
Dana, care merge regulat la necropola din Chișinău, unde îngrijește animalele fără stăpân, mai spune că este nevoie ca „statul să facă programe obligatorii de sterilizare a animalelor casnice ca să nu mai continue înmulțirea necontrolată a acestora”.
Autoritățile nu țin o statistică a animalelor fără stăpân la nivel național. În Chișinău, autoritățile municipale nu au răspuns imediat solicitărilor de informație ale Europei Libere despre numărul câinilor fără stăpân și măsurilor luate pentru controlarea lor.
În prezent, R. Moldova implementează programe de vaccinare orală a vulpilor (principala rezervă de virus) cu momeală-vaccin (distribuită din avion sau de la sol), gestionate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) pentru a reduce riscul de transmitere la om.
Ce este rabia și ce facem dacă suntem mușcați de animale
Rabia este o boală infecțioasă acută care afectează sistemul nervos central și cauzează decesul.
Agentul cauzal este prezentat de un virus, care afectează animalele domestice și sălbatice. Virusul este secretat în salivă și se transmite în mod obișnuit la animale și om prin mușcătura unui animal infectat sau prin zgârietură, dar și accidental în laborator.
Virusul, odată ajuns în organism, distruge sistemul nervos și persoana poate avea halucinații, febră, frică de a bea apă. Simptomele pot apărea peste o lună sau trei, dar literatura de specialitate arată că poate fi vorba și despre un an sau doi.
În ultimii 20 de ani, s-au înregistrat trei cazuri de rabie umană soldate cu deces, în R. Moldova. Motivul îmbolnăvirii a fost adresarea întârziată pentru asistență medicală.
După o mușcătură sau zgârietură provocată de animale, trebuie să luăm măsuri imediate: să spălăm zona afectată cu apă și săpun, să dezinfectăm leziunea prin aplicarea unui antiseptic, precum tinctura de iod 5% sau alcool etilic 70%, la nivelul marginilor rănii și să mergem în cel mai scurt timp la instituția medicală desemnată pentru evaluare și tratament.
Profilaxia antirabică trebuie inițiată prompt, ideal în primele ore după expunere.
Ce presupune tratamentul antirabic
Tratamentul complet presupune administrarea a cinci doze de vaccin timp de o lună, care se efectuează în prima, a treia, a șaptea, a 14-a și a 28-a zi de la mușcătură.
„Dacă animalul cară ne-a mușcat rămâne viu după 14 zile de la mușcătură, tratamentul poate fi întrerupt. Asta înseamnă că în momentul mușcăturii, animalul era sănătos și nu prezenta niciun pericol”, a explicat Europei Libere Mariana Pântea, singurul medic rabiolog din Chișinău.
Dacă ne este prescris tratament antirabic, trebuie să evităm consumul de alcool timp de cel puțin 72 de ore după fiecare administrare a vaccinului sau imunoglobulinei antirabice, iar pe durata schemei de tratament și în următoarele două luni după finalizare, nu ne vom face alte vaccinuri.
Schema de vaccinare indicată de medic trebuie respectată integral și fără întreruperi, iar în situația în care este necesară deplasarea sau schimbarea localității înainte de încheierea tratamentului, trebuie să ne asigurăm că vom putea continua corect profilaxia.
Tratamentul antirabic complet presupune administrarea a cinci doze de vaccin timp de o lună, care se efectuează în prima, a treia, a șaptea, a 14-a și a 28-a zi de la mușcătură.
În anul 2025, din fondurile Companiei Naționale pentru Asigurări în Medicină au fost procurate peste 14.000 doze de vaccin antirabic.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
