Capsula Orion de dimensiunea unui SUV a ocolit Luna, ajungând la o distanță de aproximativ 402.000 km de Pământ, cel mai îndepărtat punct unde oamenii au călătorit vreodată.

Survolul a oferit observații vizuale directe ale astronauților asupra unor „fulgere de impact” produse de meteoriți care loveau suprafața întunecată și puternic craterizată a Lunii.

Comandantul misiunii, Reid Wiseman, a declarat că echipajul „a văzut imagini pe care niciun om nu le-a mai văzut vreodată”, în timp ce pilotul Victor Glover a spus că „nu există adjective” care să poată descrie ceea ce au observat.

Pe Pământ, aproximativ 20 de oameni de știință se aflau într-o sală de conferințe aflată lângă centrul de control al misiunii de la Johnson Space Center al NASA din Houston, pentru a înregistra în timp real fenomenele lunare observate de echipajul Artemis.

Survolul în care Orion a coborât până la aproximativ 6550 km de suprafața Lunii este prima asemenea călătorie a astronauților spre singurul satelit natural al Pământului de la misiunile Apollo ale NASA din perioada Războiului Rece, de acum mai bine de jumătate de secol.

Șase dintre aceste misiuni au dus echipe de câte doi oameni pe Lună între 1969 și 1972 – singurii 12 oameni care au pășit vreodată pe suprafața selenară.

Programul Artemis, succesorul programului Apollo, își propune să readucă oameni pe Lună până în 2028, înaintea primei aselenizări planificată de China. De asemenea - să stabilească âo prezență americană pe termen lung pe Lună, în următorul deceniu, inclusiv o bază lunară care să servească drept platformă de testare pentru eventuale misiuni viitoare spre Marte.

Deși concepută ca o repetiție cu echipaj pentru viitoarele misiuni lunare, Artemis II a generat o cantitate semnificativă de date noi pentru oamenii de știință, inclusiv flash-urile de impact ale meteoriților, care amintesc de scânteile și dârele de lumină descrise de unii astronauți ai programului Apollo.

După înconjurul Lunii, echipajul Artemis II, aflat la bordul capsulei Orion face cale întoarsă pe Pământ, unde urmează să ajungă pe 11 aprilie, după o călătorie de 10 zile.

Misiunea lor a inclus și alte premiere – pilotul Victor Glover va intra în istorie ca prima persoană de culoare care a survolat Luna, specialista de misiune Christina Koch – ca prima femeie, iar specialistul de misiune, canadianul Jeremy Hansen – ca primul non-american.

Numirea craterelor

Pe parcursul călătoriei lor, echipajul Artemis a putut atribui denumiri provizorii unor formațiuni lunare care nu aveau anterior nume oficiale.

Într-un mesaj radio către centrul de control din Houston, Hansen a propus ca un crater să fie numit Integrity, după numele dat de echipaj capsulei lor Orion, iar un alt crater, vizibil uneori de pe Pământ, la limita dintre partea apropiată și cea îndepărtată a Lunii, să fie numit în onoarea soției decedate a comandantului Wiseman, Carroll, care a murit de cancer în 2020.

„Acum câțiva ani am început această călătorie, ca o familie strâns unită de astronauți, și am pierdut pe cineva drag”, a spus Hansen despre soția comandantului misiunii, vocea sa tremurând de emoție în timp ce descria poziția craterului: „Este un punct luminos pe Lună și am dori să-l numim Carroll”.

Deoarece Luna se rotește cu aceeași viteză cu care orbitează Pământul, partea sa îndepărtată nu se vede niciodată de pe Pământ, astfel încât Astronauții Artemis II se numără printre foarte puținii oameni, în afară de membrii echipajelor Apollo, care au privit direct această parte îndepărtată.

Survolul a însemnat și că, timp de 40 de minute, echipajul nu a putut comunica cu Pământul, deoarece Luna a blocat legătura cu Deep Space Network al NASA, rețeaua globală de antene radio masive utilizată pentru comunicarea cu echipajul.

Pentru acest survol, astronauții au fost echipați cu camere profesionale pentru a realiza fotografii detaliate ale Lunii prin fereastra capsulei Orion, oferind o perspectivă rară și valoroasă din punct de vedere științific asupra modului în care lumina soarelui se filtrează pe marginea acesteia.

Echipajul a avut, de asemenea, ocazia să fotografieze un moment rar în care Pământul, micșorat de distanța record față de planetă, apunea și răsărea în raport cu orizontul lunar, oferind o inversare spectaculoasă a fenomenului de răsărit al Lunii observat de pe Pământ.

După Reuters și AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te