„Actualitatea românească”, 15 noiembrie 1988.
Moderator: Emil Hurezeanu. Colaborează la program: Ioana Crișan, Șerban Orescu, Sorin Cunea și Vasile Mănuceanu. Din sumar: un an de la revolta muncitorilor de la Brașov; amenințări cu moartea ale Securității împotriva scriitorilor germani originari din România Herta Müller, Richard Wagner, William Totok și Helmuth Fraundorfer, autorii „Apelului pentru organizarea zilei de acțiune România”; mesajul Doinei Cornea către participanții la revolta de la Brașov; manifestații de protest la Viena împotriva regimului Ceaușescu; o evocare a momentului Brașov 1987 făcută de mai mulți participanți la demonstranția de la Brașov refugiați în Ungaria; un portret simbolic al muncitorului român făcut de Vasile Mănuceanu.
Emil Hurezeanu: „15 noiembrie 1987 - 15 noiembrie 1988. Aniversarea unui an de la marea demonstrație muncitorească anticeaușistă din Brașov. În întreaga Europă, în întreaga lume, au loc în chiar aceste minute numeroase manifestații de protest împotriva opresiunii din România, de solidaritate cu muncitorii brașoveni, cu populația României. Ziua de 15 noiembrie a fost declarată anul acesta la Reuniunea internațională a pacifiștilor din Suedia zi internațională de protest împotriva opresiunii din România. Sute de personalități europene, de la Saharov, Yehudi Menuhin, Goloman, Aga Khan, la liderii Solidarității poloneze și membri proeminenți ai unor parlamente, guverne și organizații internaționale au semnat apoi în ultimele săptămâni un „Apel pentru organizarea zilei de acțiune România”, pentru astăzi, 15 noiembrie.
Apelul a fost semnat și de numeroși români din lumea liberă, precum și de cetățeni români din România, între care scriitorii Dan Petrescu și Liviu Cangeopol din Iași, muncitorul Ion Rostaș din Iași și muncitorul Mihai Hurezeanu din Cluj-Napoca. Acestea sînt semnături care ne-au parvenit și care au fost confirmate. Acestui „Apel...” i s-a răspuns, i se răspunde, în peste 20 de localități ale lumii, în această seară, în aceste zile. Un gest de impresionantă solidaritate, un omagiu adus brașovenilor, participanților la demonstrația de acum un an, victimelor acestui gest de cutezanță și patriotism.
Știm în același timp, iar presa vest-germană, dar și maghiară, vuiește, că Ceaușescu și-a trimis și el „băieții” la treabă. Pretudindeni amenințări cu moartea, de o violență și un primitivism care stârnesc revoltă, stupoare și repulsie. Au fost amenințat cu moartea autorii autorii „Apelului pentru organizarea zilei de acțiune România”, scriitorii germani originari din România Herta Müller, Richard Wagner, William Totok și Helmuth Fraundorfer.
Au fost amenințați telefonic cu moartea membrii conducerii grupului România Liberă de la Budapesta. Am fost amenințat cu moartea și eu, redactor la Europa Liberă, precum și redacția ziarului „Tageszeitung” din Berlinul de vest, care a făcut publice prima oară aceste amenințări.
Am mai spus-o și o mai spunem: aceste amenințări dovedesc neputință exasperată și nu fac decât să confirme natura dictatorial-polițistă a regimului de la București. Oare ce cred dictatorul de la București și oamenii lui că rezolvă prin amenințări? „Spiegel” și „Suedeutchezeitung”, mari publicații citite de milioane de vest-germani (și mai nou ele se găsesc și la chioșcurile din Uniunea Sovietică), publică în ultimele zile dosare extinse ale activităților teroriste ale Securității lui Ceaușescu în Occident, în ultimii ani. Posturi de radio și televiziune, inclusiv de la Budapesta, au comentat pe larg aceste amenințări.
În România, situația nu se va schimba niciodată prin amenințări, și au atât mai puțin prin punerea lor în aplicare. Regimul Ceaușescu nu poate amenința sau îndepărta la această oră pe toți cei care-l critică sau protestează, în țară și în afara ei împotriva dictaturii și opresiunii, iar demonstrația de la Brașov și demonstrațiile care au loc în aceste zile în întreaga lume dovedesc asta.
E timpul ca ura și discordia provocate de acest regim al foamei și teroarei să înceteze. E timpul ca oameni ca Doina Cornea, supravegheată la domiciliu, amenințată și ea cu moartea și chiar bătută, s-a întâmplat în luna octombrie, toți ceilalți cetățeni ai României care spun lucrurilor pe nume și cer îndreptarea situației, inclusiv muncitorii de la Brașov de acum un an, ei bine e timpul ca ei să fie ascultați, și să li se facă dreptate.
„Actualitatea românească” de azi e dedicată acestor oameni, cărora trebuie să li se facă dreptate, iar demonstrațiile internaționale pe care le consemnăm pretudindeni la aceaste ore sînt un omagiu adus cutezanței și spiritului de sacrificiu al celor care la 15 noiembrie 1987 au ieșit în stradă și au protestat împotriva mizeriei și a dictaturii.
Vom asculta acum, în deschidere, un document. Scrisoarea deschisă adresată de Doina Cornea, în aceste zile convocată la ministerul de interne la București. Cuvântul n-a fost doar la început, ci este și va fi mereu mai puternic și mai rezistent decât orice dictatură. Mesajul de numește „Frați brașoveni, bravi muncitori ai anului 1987”.