Din nou despre presupusa tactică a președintelui Klaus Iohannis de a menține PNL în prim plan, și anume în relație de adversitate cu PSD și doar cu PSD. Articolul Magdei Grădinaru, apărut pe spotmedia.ro, se întoarce spre alegerile prezidențiale din 2019, când din partea PSD a ajuns în turul al doilea Viorica Dăncilă, mult-ironizata doamnă aleasă prim-ministru de Liviu Dragnea. Și atunci, își amintește Magda Grădinaru, Klaus Iohannis o critica pe Dăncilă la fiecare apariție publică, legitimând-o de fapt ca adversar – unul foarte comod pentru domnia sa. Scenariul se repetă acum. Efectul, „toți ceilalți și USR PLUS în special, care, potrivit sondajelor, luptă direct cu PSD pentru locul al doilea, nu sunt jucători cu potențial real”. Alegerea ar urma să se facă așadar doar între PNL și PSD.
În zilele din urmă, o întrecere ciudată a demarat în parlament : pesediști și useriști susțin că își depun demisiile din posturile de parlamentari ca să nu mai primească pensii speciale. „Cine visează că pensiile speciale vor fi anihilate în următorul mandat legislativ ar face bine să arunce o privire pe programele de guvernare ale principalelor formaţiuni şi să caute cine promite reformarea Curţii Constituţionale”. Cosmin Pașca, editorialistul de azi al Ziarului de Iași, pe care l-am citat, adaugă : „Anularea pensiilor speciale pentru parlamentari nu rezolvă nimic. Impactul bugetar al privilegiilor pentru deputaţi şi senatori se îndreaptă spre 50 de milioane de lei pe an, din aproape 10 miliarde de lei cât înseamnă totalul pensiilor speciale (politişti, militari, magistraţi etc)”. Un bemol, totuși, la critica implicită la adresa USRPLUS : Uniunea Salvați România a fost primul partid care a prezentat în Parlament încă de la începutul mandatului un proiect de lege de eliminare a pensiilor speciale, fără rezultat.
Ada Meseșan, editorialist la Evenimentul zilei, discută și mai dur chestiunea : legea spune că, dacă și-au executat 90% din mandat, parlamentarii își primesc pensia specială, iar useriștii știu asta foarte bine. Verdictul jurnalistei e fără nuanțe : „Această similitudine repetată între acțiunile și gândirile politicienilor de la PSD și USR-Plus, percepută la începuturi ca accident de etapă, a devenit realitate. O realitate care se va îngroșa cu timpul. Un sociolog cunoscut a definit cel mai bine perspectiva: «USR-Plus este stânga. Este noua stângă»”. Meseșan spune că a existat un singur moment de voință politică pentru desființarea pesiilor speciale și revenirea la sistemul general, bazat pe contributivitate : în 2010, odată cu propunerea premierului de atunci, Emil Boc. Ce a urmat ? „Ca un bisturiu, Curtea Constituțională, în aclamațiile de stadion ale parlamentarilor de toate culorile a respins legea ca fiind neconstituțională. Și așa a rămas până în prezent”. De ce atunci tot circul cu demisiile ? Pentru că orice campanie electorală are nevoie de un factor emoțional. Or, „pandemia covid s-a banalizat. Drama cumplită de la spitalul județean din Piatra-Neamț a trecut din păcate ca un abur negru. Și atunci politicienii vechi și noi și-au luat binoclul și au căutat un alt factor-emoție. Pensiile speciale! Creație la care au participat dar asta nu mai contează pentru ei” (Ada Meseșan).
