Un eventual scrutin anticipat nu ar schimba prea mult configurația Parlamentului de la Chișinău, sugerează un sondaj al Asociației Sociologilor şi Demografilor. În general, doar unul din zece respondenți e îngrijorat de criza parlamentară provocată de imposibilitatea formării unei coaliții de guvernare la aproape trei luni de la alegeri. 15 la sută cred că această criză ar putea fi depășită prin alegeri anticipate.
Alegerile parlamentare anticipate, agreate de un număr infim de respondenți, oricum oferă o soluție mai acceptabilă decât un guvern minoritar sau o coaliție între PD și blocul ACUM.
O treime dintre respondenţi cred că, în eventualitatea unui scrutin anticipat, nicio forţă nu va obţine majoritatea, iar rezultatele vor fi similare celor ale alegerilor din 24 februarie.
Dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, aceleași partide ar accede în parlament, cu excepția Partidului Șor care n-ar trece pragul electoral. PSRM ar acumula 27,3 la sută din voturi, PD – 16,9 la sută și ACUM – 16,7%. Aproape o treime dintre participanții la sondaj sunt indeciși, subliniază Victor Mocanu, preşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor:
Ei nu ştiu, nu sunt determinați, s-au dezamăgit în atâtea alegeri...
„Ei nu ştiu, nu sunt determinați, s-au dezamăgit în atâtea alegeri, în formaţiunile politice care nu pot găsi un numitor comun ca să formeze o alianţă în cadrul parlamentului.”
În ce privește formula de guvernare, cei mai mulți dintre respondenți, 28,6 la sută, pledează pentru o coaliție a socialiștilor cu democrații. Iar 27 la sută agreează o uniune dintre PSRM şi blocul ACUM. Un tablou diametral opus sugera un alt sondaj de opinie publicat acum câteva săptămâni, potrivit căruia coalizarea socialiștilor cu ACUM ar fi mai agreată decât cea a socialiştilor cu democraţii.
Asociația Sociologilor și Demografilor pregătește terenul pentru coaliția PD-PSRM – astfel a comentat deputatul blocului ACUM Mihai Popşoi rezultatele sondajului de azi, sugerând că acesta ar fi favorabil socialiştilor. „Se dorește crearea fundalului informațional pentru legitimarea coaliție anti-populare PD-PSRM”, consideră Popşoi care reiterează în acelaşi mesaj pe Facebook imposibilitatea unei coaliții a blocului ACUM cu PSRM din cauza „divergențelor doctrinare şi angajamentelor electorale”.
Blocul ACUM şi PSRM sunt singurele formaţiuni care au încercat, dar fără succes, să deblocheze impasul postelectoral. Cele două formațiuni au avut o singură rundă de discuţii în care însă s-au acuzat reciproc de promovarea propriilor interese. Cei din ACUM au insistat pe pachetul de legi de dezoligarhizare a instituţiilor statului, dar au respins precondiţia înaintată de PSRM de a formaliza coaliția de guvernare pentru a asigura spatele unui guvern funcțional.
Ambele formațiuni au respins categoric eventuale negocieri cu PD care deocamdată nu a participat la niciun fel de tratative post-electorale publice.
În mediul experţilor, probabilitatea unor alegeri anticipate e la fel de mare ca cea a unei formule de guvernare, formalizată sau nu, a democraților cu socialiștii.
Lucrurile s-ar putea clarifica după ce Curtea Constituțională va răspunde sesizării președintelui Igor Dodon, care vrea să i se spună dacă este sau nu obligat să înainteze un candidat la funcția de premier, așa cum i-o cere Constituția, atâta timp cât Parlamentul rămâne nefuncțional.
Pe 21 iunie expiră termenul de trei luni de la convocarea primei ședințe a legislativului. Dacă până atunci nu se reuşeşte numirea unui Guvern, şeful statului este în drept să dizolve legislativul urmând alegeri anticipate. Unii experți cred că scrutinul extraordinar ar putea fi desfășurat odată cu alegerile locale, numai că Parlamentul nu are cum să le numească pentru că nu poate adopta decizii valide. În mediul analiștilor se presupune că democrații ar fi pregătiți să profite de starea de temporalitate, guvernând în baza extinderii mandatului pe un termen indefinit.
