Colegiul Noua Europă (NEC) de la București, institutul de studii avansate înființat de Andrei Pleșu, a împlinit 25 de ani de existență, moment marcat vineri, 15 noiembrie, de o prelegere despre „eroii invizibili ai Revoluției din 1989”. Ținută de Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, în anul revoluției, unul din realizatorii celei mai ascutlate emisiuni ale Europei Libere, „Actualiatea românească”.
La eveniment au luat parte numeroase personalități ale vieții academice, culturale și diplomatice din țară și din străinătate (inclusiv omologul german al Dlui. Hurezeanu, Excelența Sa Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania în România), precum și foști și actuali bursieri NEC. Prelegerea a fost prefațată de intervenția Dnei. Valentina Sandu-Dediu, Rectorul Colegiului Noua Europă, și a Dlui. Andrei Pleșu, Rectorul fondator al instituției.
În intervenția sa, ambasadorul Emil Hurezeanu s-a concentrat asupra contextului care a dus la transformarea revoluționară din 1989 și a ținut să sublinieze importanța istorică a ceremoniei care a marcat în această lună 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, participare comună, europeană, la un esențial exercițiu de memorie continentală.
„Ceea ce a început la Leipzig, în octombrie 1989, cu marea demonstrație pașnică a peste 70.000 de persoane, s-a încheiat sângeros la București pe 22 decembrie”. (EH)
Domnia sa a plasat de la început conferința sub semnul Profiles in Courage, o carte despre virtutea publică a curajului scrisă de John F. Kennedy în 1955, pe vremea când acesta era senator democrat al Statelor Unite. Volumul, încununat după apariție cu un Premiu Pulitzer, se referea la opt senatori americani (de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX) care „au avut buna cuviință [spunea Kennedy] de a îndura presiunea exterioară”. O carte, în fond, axată pe cea mai admirabilă dintre virtuțile umane, curajul, despre care Ernst Hemingway spunea că este „buna cuviință sub presiune”. Ambasadorul Hurezeanu a vorbit pe larg despre seria de proteste, de refuz sistematic și acte de disidență care au premers acel annus mirabilis 1989—pe scurt, tocmai despre acest curaj cumulativ și, în final, revoluționar (a se citi și izbăvitor).
Au fost amintite momentele Valea Jiului (1977), Brașov (1987), actele de rezistență ale diverșilor cetățeni români în anii ’80, curajul unora ca Vasile Paraschiv, Gheorghe Brașoveanu, Ionel Cană sau Paul Goma, asasinarea inginerului Gheorghe Ursu, precum și acțiunile regimului împotriva poetului Mircea Dinescu la sfârșitul regimului ceaușist, dublate de curajul scrisorii de susținere a celor șapte intelectuali români, contre vents et marées. Au fost aduse în discuție cazul Goma și acțiunile Securității împotriva disidentului, și au fost reamintite acțiunile criminale ale instituției represive a lui Ceaușescu în Occident. Cazurile Géza Szőcs, Károly Király, Dorin Tudoran, Radu Filipescu, Dumitru Iuga, Doina Cornea, Ana Blandiana, Gabriel Andreescu, etc., au presărat o seară dedicată curajului înfruntării Leviatanului totalitar.
Ambasadorul Hurezeanu, fost redactor al Europei Libere în perioada 1983–1994, a oferit audienței o imagine comprehensivă a ceaușismului tentacular-represiv și a explicat o parte din motivele pentru care „România a fost și singura țară est-europeană care a urmat scenariul Tiananmen”. O intervenție dedicată, da capo al fine, rezistenței, onoarei, suferinței și demnității care au premers, și într-un fel anunțat, acel „refuz al confiscării și supunerii” care a fost decembrie 1989.
* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.