Pe 24 mai 2024 se împlinesc 2 ani de când Igor Dodon a fost reținut de procurori și ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA). La acea vreme, oamenii legii au declarat că investigația vizează mai multe capete de acuzare: corupere pasivă, trădare de patrie, îmbogățire ilicită și finanțarea Partidului Socialiștilor de către organizația criminală a fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc.
Deja în septembrie 2022, procurorii au transmis în instanță așa-numitul dosar „kuliok”, care are la bază o înregistrare video a discuțiilor secrete dintre Dodon și Plahotniuc purtate în vara anului 2019. Potrivit procurorilor, oligarhul i-a transmis lui Dodon între 600.000 și un milion de dolari. Dodon nu recunoaște vina și susține că toate dosarele lui sunt fabricate de guvernarea PAS.
În aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a declarat Europei Libere că investighează în continuare episoadele rămase în acest dosar, dar nu a răspuns când vor fi transmise în instanță și câte persoane în ele figurează, în afara de fostul președinte. De asemenea, procurorii au spus că anchetează în continuare finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor.
„Nu au existat cazuri în care a fost încetată urmărirea penală împotriva lui Igor Dodon”, a precizat Procuratura Anticorupție.
Ce au povestit martorii acuzării la audierile în instanță în dosarul „kuliok”
Pe parcursul anului trecut, au fost înregistrate progrese semnificative în cazul „kuliok”. Procurorii au arătat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) toate înregistrările video din dosar și au început să interogheze martorii acuzării.
În perioada 15 decembrie 2023 - 16 mai 2024, în instanță au apărut foștii deputați ai blocului ACUM Iurie Reniță, Alexandru Slusari, Oazu Nantoi și Octavian Țîcu, precum și foști deputați din Partidul Democrat, Dumitru Diacov, Pavel Filip și Vladimir Cebotari. Cei mai mulți dintre ei au declarat că nu cunosc detalii despre discuțiile lui Plahotniuc cu Dodon și nici despre conținutul sacoșei pe care oligarhul a încercat să i-o înmâneze președintelui.
Fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, a declarat că știa de la colegii din PD că socialiștii „au estorcat bani de la ei” și că Dodon ar fi fost cel care a făcut presiuni asupra lui Plahotniuc. Igor Grigoriev, fostul șef al Agenției Proprietății Publice și cumătrul lui Dodon, crede că Plahotniuc i-a dat bani lui Dodon pentru a-l determina să părăsească Partidul Comuniștilor, iar ulterior a finanțat PSRM. Cu toate acestea, martorul nu știe detaliile exacte celor întâmplate.
- Te-ar putea interesa și: Martor în procesul lui Dodon: PSRM a fost cumpărat din banii lui Plahotniuc și FSB
Alexandru Slusari, fostul președinte al fracțiunii parlamentare a Platformei Demnitate și Adevăr, a declarat că nu a auzit nimic despre faptul că Dodon ar fi negociat cu Plahotniuc pentru a distrage atenția de la formarea coaliției PSRM-ACUM. Asupra acestei versiuni a insistat însuși Dodon, explicând astfel întâlnirea sa cu Plahotniuc.
Expertiză într-un an și procese fără inculpat
Apărarea lui Igor Dodon a insistat ca înregistrările video din dosar să fie trimise la expertiză judiciară. Centrul de expertiză a răspuns că va putea începe examinarea în martie 2025 și că aceasta va costa 90.000 de lei. Fostul președinte a declarat presei că suma i se pare impresionantă, dar este gata să o achite. Expertiza întârziată nu afectează, însă, mersul procesului. Solicitînd numirea expertizei, avocații din start au propus ca examinarea dosarului să continue, iar între timp videoclipul să fie verificat de experți.
Pe 25 aprilie 2024, Dodon le-a cerut judecătorilor să-i permită să nu mai participe la ședințele în care sunt interogați martorii, spunând că are încredere în instanță și că este gata să vină la prima chemare. El și-a explicat cererea prin faptul că are un program încărcat din cauza perioadei preelectorale. Judecătorii i-au permis să lipsească la o singură ședință și au precizat că se vor pronunța separat cu privire la prezența sa la altele.
- Te-ar putea interesa și: Fostul deputat Reniță, martor în procesul lui Dodon: „100% nu Plahotniuc mi-a trimis stick-ul”
Fostul președinte nu a venit la audierile din 16 mai. Procurorul Petru Iarmaliuc a cerut judecătorilor să-l cheme la ședință. Judecătorii au fost de acord și, după o vreme, Dodon s-a prezentat în sala de judecată. Dodon a precizat că, în ajun, Iarmaliuc le-a spus avocaților săi că se îndoiește că va putea aduce martorii în instanță și, prin urmare, a decis să nu vină. Deși martorii nu au venit și audierile nu au avut loc, procurorul a insistat că Dodon trebuia să fie prezent de bun la început.
De asemenea, pe 16 mai, Iarmaliuc a anunțat judecătorii că ultimii trei martori ai acuzării urmează să depună mărturii. Este vorba de fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, fostul șef al departamentului de PR al Partidului Democrat, Adrian Radu, și fostul lider al Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. Radu și Candu se află în străinătate și au declarat că vor putea depune mărturii după data de 13 iunie.
Pe lângă aceștia, aproximativ 200 de martori ai apărării sunt așteptați să se prezinte în instanță. Procurorul Petru Iarmaliuc susține că toți martorii care au apărut deja în instanță „confirmă acuzația”. Dodon, pe de altă parte, spune că martorii nu au oferit informații concrete și că îi este „rușine” de modul în care lucrează procurorii.
Dosarul Energocom, comasat cu „certificatul medical”
În primăvara anului 2023, cel de-al treilea dosar penal al lui Igor Dodon a fost transmis spre examinare la Judecătoria Buiucani. El și soția sa, Galina, sunt acuzați că au folosit un certificat medical fals privind starea de sănătate a copilului lor pentru a obține permisiunea instanței de a pleca în România pentru o săptămână. În același dosar este inculpat și medicul care a eliberat documentul. Toți trei susțin că nu au încălcat nimic.
Avocații au propus ca dosarul privind certificatul medical să fie comasat cu dosarul Energocom, care se află pe rol la Judecătoria Buiucani din octombrie 2022. În acest caz, Dodon este acuzat că, pe când era ministru al Economiei, în 2008, a facilitat ca furnizorul național Energocom să cumpere energie electrică nu doar din Ucraina, ci și de la o companie intermediară din Ungaria, la un preț exagerat. Judecătorii au fost de acord cu argumentele apărării și au comasat dosarele.
Ultima ședință în dosarul comun a avut loc pe 15 mai, când judecătorii urmau să interogheze primii martori ai apărării. În total, în listă sunt 11 persoane. Avocații lui Dodon au comunicat, însă, că nu au reușit să-i aducă în instanță. Unul dintre ei este plecat peste hotare, iar cel de-al doilea - fostul șef al Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci, este învinuit în dosarul concesiunii Aeroportului Internațional Chișinău și nu a putut veni la ședință, deoarece aceasta a coincis cu procesul său.
Plângere la CEDO
În martie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a interpelat guvernul moldovean cu privire la o plângere a fostului președinte. Dodon s-a plâns la CEDO că instanța i-a interzis să părăsească țara o perioadă îndelungată și că aceste decizii au fost luate de judecători transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție (Consiliul Superior al Magistraturii a transferat la CSJ judecătorii din instanțele de fond, după ce 20 din cei 25 de judecători ai instanței supreme au demisionat).
Potrivit reclamantului, aceste complete de judecată au fost formate ilegal și nu au fost imparțiale. De asemenea, Dodon a scris în plângere că dosarul său penal este unul „politic”.
CEDO a cerut guvernului să explice dacă judecătorii din instanțele inferioare au fost transferați în mod legal la CSJ, dacă deciziile de prelungire a controlului judiciar au fost justificate și dacă fostul președinte a avut posibilitatea de a le contesta. După ce Guvernul va răspunde, judecătorii CEDO vor decide dacă vor adresa întrebări suplimentare părților sau dacă vor da curs examinării plângerii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
