Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a calificat alegerile parlamentare din Rusia drept o „mascaradă” a democrației și a declarat că propune sancțiuni împotriva celor care au contribuit la organizarea acestora în Ucraina ocupată.
Partidul „Rusia Unită” al președintelui Vladimir Putin a obținut o majoritate largă în fața unei opoziții de fațadă, niciun partid care să conteste războiul Moscovei împotriva Ucrainei nefiind autorizat să participe la alegeri.
„Așa-numitele alegeri pentru Duma au marcat un alt regres major pentru democrația rusă. Rezultatul lor nu a fost niciodată pus la îndoială”, a scris Kallas pe X.
„Kremlinul a redus la tăcere disidența, a interzis singurul partid înregistrat care s-a opus războiului său din Ucraina și a exclus observatorii electorali internaționali. Tot ce a mai rămas în Rusia este doar o fațadă a democrației.”
Kallas a declarat că a „propus măsuri împotriva celor care facilitează aceste alegeri-farsă în teritoriile ucrainene ocupate”.
Tot luni, șefa Comisiei Electorale Centrale de la Moscova, Ella Pamfilova, a declarat că scrutinul a fost „calm și corect”.
„În ciuda tuturor provocărilor, amenințărilor, dificultăților și victimelor... din păcate, am înregistrat victime umane, în ciuda tuturor acestor dificultăți, campania s-a desfășurat cât se poate de corect și calm”, a declarat Pamfilova la centrul de informare al CEC, potrivit agențiilor rusești de știri.
Altă oficialitate de rang înalt de la Moscova, șefa camerei superioare a Parlamentului, a spus că alegerile ar fi fost un eșec pentru Occidentul care încearcă să destabilizeze Rusia.
„Occidentul a eșuat din nou: rezultatul alegerilor dovedește că aspirația de a ne provoca o înfrângere strategică, prin divizarea noastră din interior, prin sfâșierea societății noastre, este sortită eșecului”, a spus președinta Consiliului Federației, Valentina Matvienko, într-o postare pe platforma rusească Max
Kadîrov ia totul
Agențiile internaționale de știri, care subliniază caracterul absolut previzibil al scrutinului rusesc, s-au oprit luni printre altele asupra victoriei fără drept de apel a lui Ramzan Kadîrov, liderul pro-Kremlin al Ceceniei.
În republica autonomă rusă au avut loc odată cu alegerile pentru Dumă și alegeri pentru postul de conducător cecen, iar Kadîrov le-a câștigat, potrivit numărătorii oficiale, cu aproape 100% din voturi.
Kadîrov beneficiază de o mare libertate de acțiune din partea lui Putin pentru a conduce Cecenia ca pe un fief personal, în schimbul asigurării stabilității regiunii, unde, în anii 1990, a făcut ravagii o insurgență islamistă și antirusească - amintește Reuters.
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a declarat că Ramzan Kadîrov a obținut 99,85% din voturi în Cecenia, o ușoară creștere față de 99,73% în 2021. Observatorii internaționali au criticat aspru, în trecut, modul în care s-au desfășurat alegerile în această mică regiune montană.
Kadîrov, care respinge astfel de critici ca fiind încercări susținute de Occident de a-i submina puterea, subliniază în mod regulat loialitatea sa personală față de Putin și a susținut o linie dură față de Ucraina, unde, potrivit propriilor declarații, forțele sale cecene luptă încă din 2022.
Ascensiunea sa la putere a avut loc după ce propriul său tată, Ahmat, a fost ucis într-un atentat cu bombă din 2004, comis de insurgenți care îl considerau un trădător.
Organizațiile pentru drepturile omului acuză de mult timp guvernul lui Kadîrov de încălcări pe scară largă ale drepturilor omului, inclusiv împotriva jurnaliștilor și a homosexualilor, acuzații pe care el le neagă.
Surse: AFP, Reuters, Interfax
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.