Președintele rus Vladimir Putin a fost reales cu 76,67% din voturi, obținând duminică un mandat prezidențial de șase ani la un scrutin la care unul din principalii lideri de opoziție, Aleksei Navalnîi, nu a fost admis, iar în ziua votării s-a relatat despre mii de încălcări și presiuni asupra alegătorilor să se prezinte la urne.
În vârstă de 65 de ani, Putin a sărbătorit victoria la un miting al suporterilor săi în apropiere de Kremlin înainte de miezul nopții, mulțumindu-le alegătorilor pentru sprijin.
„Suntem fără îndoială sortiți succesului ... Vă mulțumesc foarte mult. Împreună, ne vom apuca de o muncă de un amplu efort la scară mare în numele Rusiei!”
Comisia Electorală Centrală de la Moscova a precizat că pentru Putin au votat peste 55,4 milioane de alegători, iar prezența la urne a fost de 67,47%.
Înainte de alegeri, presa rusă a citat surse anonime de la Krelmin spunând că autoritățile mizează pe o victorie a lui Putin de 70/70, adică 70% din voturi la o prezență la urne tot de 70%.
Deși umbrită de încălcări ale legislației în ziua votării, unele înregistrări video din secțiile de vot părând să arate cum în urna de vot sunt introduse teancuri de buletine, această victorie îl face pe Putin cel mai longeviv lider de la Moscova după Stalin.
Putin are în față încă cel puțin șase ani de mandat. La o conferință de presă ținută la aflarea primelor rezultate, el a spus, însă, că nu are deocamdată vreun plan de modificare a Constituției, așa încât să anuleze limita de două mandate prezidențiale consecutive la care poate candida.
Printre primii lideri internaționali care l-au felicitat se numără președintele chinez Xi Jinping care tocmai a obținut el însuși un al doilea mandat cu posibilitatea să rămână președinte pe viață după ce o asemenea reformă constituțională în care a fost îndepărtată limita de două mandate a fost definitivată în China, săptămâna trecută.
„China este gata să coopereze cu Rusia pentru a continua eforturile în vederea avansării relațiilor bilaterale și a promova pacea mondială”, se spune în mesajul de felicitare al președintelui chinez.
Printre alți lideri autoritari care l-au felicitat pe Putin se numără președinții din Kazahstan, Belarus, Egipt sau Venezuela.
L-a mai felicitat președintele moldovean Igor Dodon, care a spus că o „Rusie puternică a devenit simbolul speranței pentru toate popoarelor care pledează pentru stabilitate în toate colțurile lumii, pentru o politică internă și externă suverană, pentru valorile tradiționale”.
Putin își începe noul mandat pe fundalul unor tensiuni fără precedent cu Occidentul. Acestea s-au intensificat în ultimele săptămâni după otrăvirea cu gaz neurotoxic de uz militar și sorginte sovietică a fostului agent dublu rus Serghei Skripal și fiicei acestuia în Marea Britanie.
Dar unii cred că incidentul care a fost urmat de decizia Londrei să expulzeze 23 de diplomați ruși putea întări și mai mult imaginea lui Putin de lider puternic și oferi argumente suporterilor săi care cred că Rusia este încercuită de dușmani externi.
La conferința sa post-electorală de duminică, Putin a declarat, într-o primă intervenție pe această temă, că Rusia nu mai are substanțe neurotoxice ca cea despre care spun britanicii că ar fi fost folosită în atacul din 4 martie și că nimeni în Rusia nu ar fi permis ca așa ceva să se întâmple înaintea alegerilor prezidențiale și a Campionatului Mondial la fotbal pe care țara sa îl va găzdui vara aceasta.
„Desigur, cred că orice om întreg la minte înțelege că e o absurditate, aiureală, prostie absolută”, a spus Putin.
Pe locul doi, după Putin, la alegerile de duminică s-a situat candidatul Partidului Comunist, Pavel Grudinin, cu 11,8%. Datele Comisiei Electorale Centrale arată că el este urmat de ultranaționalistul Vladimir Jirinovski, cu aproape 5,7%. Candidata Ksenia Sobciak care a îndemnat inițial alegătorii să voteze împotriva tuturor a obținut 1,6%. A mai depășit 1% din voturi liberalul Grigori Iavlinski, iar ceilalți trei candidați au obținut mai puțin.
Liderul de opoziție Aleksei Navalnîi care nu a fost admis la scrutin își îndemnase suporterii să boicoteze alegerile, descrise de el drept o „re-numire” în funcție a lui Putin.
Într-o dezbatere post-electorală pe canalul de youtube al opozantului, Navalnîi s-a confruntat în direct cu Sobciak, acuzând-o că ar fi „unealta” prin care Putin a ridiculizat opoziția liberală și și-a legitimat realegerea. Navalnîi a respins categorici orice discuții cu Sobciak pentru crearea vreunui partid comun.
