Cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților - 639 - vin de la Partidul Social Democrat (PSD). 636 de persoane candidează din partea partidului SOS România, 630 din partea Partidului Național Liberal (PNL).

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 621 de candidați, Forța Dreptei – 619, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – 596. Alți 589 de candidați vin din partea Uniunii Salvați România (USR).

În total, au depus candidaturi 31 de formaţiuni politice, la Senat și 50 la Camera Deputaților.

În Camera Deputaților vor fi 329 de aleși. În Senat - 136.

Ce partide au șanse să intre în Parlament?

Majoritatea sondajelor de opinie dau șanse de intrare în Parlament următoarelor partide:

Partidul Social Democrat (PSD) - formațiune politică aflată la guvernare aproape în toate legislaturile din 1990 încoace. Este urmașul Frontului Salvării Naționale, constituit imediat după Revoluția Română și face parte din familia social democraților europeni, sprijinind aspirațiile euroatlantice ale României. După primul tur al prezidențialelor a rămas fără lider, după ce în premieră, candidatul Marcel Ciolacu, actual premier, nu a intrat în turul doi.

Partidul Național Liberal (PNL) - este un partid istoric, reînființat după 1990, dar care a fost înființat la finele sec. XIX. Susține orientarea euroatlantică a României și susține că reprezintă interesele micilor antreprenori și electoratului din mediul preponderent rural. Din 2021 se află într-o coaliție de guvernare cu PSD. Liderul său este în prezent Ilie Bolojan, care i-a luat locul lui Nicoale Ciucă, după rezultatul dezamăgitor al acestuia în turul întâi la prezidențiale.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) - Are convingeri unioniste și viziuni conservatoare, suveraniste. Liderul acestuia, George Simion critică Ucraina și sprijinul Occidentului pentru aceasta. De altfel, el are interdicție de intrare în R. Moldova și Ucraina. Claudiu Târziu, membru al aceluiași partid, a invocat într-un discurs „necesitatea unei bune colaborări dintre România și Rusia”. Partidul are un deputat ales în R. Moldova, Boris Volosatîi, fostul director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău.

Partidul Salvați România S.O.S - este condus de Diana Șoșoacă, a cărei candidatură a fost respinsă la alegerile prezidențiale, din cauza convingerilor incompatibile cu valorile democrației și a discursului public anti-UE și anti-NATO. Ucraina a impus sancțiuni împotriva Dianei Șoșoacă, după ce aceasta a depus în Parlamentul un proiect de lege prin care cere anexarea de către România a unor teritorii aflate pe teritoriul Ucrainei. Cât despre referendumul din octombrie 2024, aceasta a îndemnat moldovenii să voteze împotriva intrării Moldovei în Uniunea Europeană.

Uniunea Salvați România (USR) - este un partid de centru-dreapta modern, în prezent condus de Elena Lasconi, care s-a clasat pe locul doi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. USR se prezintă ca partid „anti-sistem” și „din afara sistemului”, cu un program liberal european. PAS-ul și-a anunțat susținerea în favoarea Elenei Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) - reprezintă principalul partid al minorității maghiare din România. E condus de Kelemen Hunor, face parte din Partidul Popular European (PPE), care se consideră un partid de centru-dreapta.

Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) - condus de Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru, foști membri USR. Formațiunea promite democrație, prosperitate și progres social. Partidul sprijină parcursul european al R. Moldova, susține Ucraina și apartenența României la UE și NATO.

Partidul Oamenilor Tineri (POT) - este un partid politic suveranist, înregistrat în 2023, care a susținut și susține candidatura lui Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Șefa partidului, Ana Maria Gavrilă, s-a retras din AUR în 2021.

Unde pot vota moldovenii cu cetățenie română?

La fel ca și la prezidențiale, în R. Moldova vor fi deschise sâmbătă, 30 noiembrie, și duminică, 1 decembrie, 59 de secții de votare. La Chișinău vor activa 16 secții de votare, la Bălți, Orhei și Cahul - câte două secții de votare.

În alegerile din România este posibilă și votarea prin corespondență, introdusă în 2019.

Alegerile parlamentare din România, din 1 decembrie, vin într-un inedit maraton electoral - între două tururi ale alegerilor prezidențiale. La primul dintre acestea, din 24 noiembrie, moldovenii cu pașapoarte românești au votat într-un număr record, de peste 80.000.

Cu ce acte se poate vota?

Cetățenii români pot vota pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării.

Este vorba de cartea de identitate fizică sau electronică, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul, inclusiv cel electronic, diplomatic, de serviciu sau simplu.

La acestea se mai adaugă și necesitatea de a deține un document care confirmă reședința sau domiciliul în R. Moldova. Este vorba de buletinul de identitate, pașaportul moldovenesc sau permisul de ședere temporară/permanentă emis de autoritățile moldovene. Este permisă și prezentarea cartelei de acreditare emise de MAE.

De ce sunt două tipuri de parlamentari în România?

Pentru că aceasta a fost decizia Adunării Constituante a României de după Revoluția din decembrie 1989, care a stipulat în Constituția din 1991, adoptată prin referendum, că sistemul parlamentar va fi bicameral - Camera Deputaților și Senat.

De ce era nevoie de un parlament bicameral, când Moldova de pildă are o singură cameră? România a împrumutat din experiența altor țări cu democrații consolidate - SUA, Marea Britanie. Dar și din tradiția istorică antecomunistă.

După 1990, Parlamentul a revenit la formula inițială, din perioada interbelică, cu două camere, iar principala sarcină a Camerei Deputaților (camera inferioară a Parlamentului) este de a iniția legi.

Senatul – sau camera superioară a Parlamentului – are, de obicei, un rol mai pronunțat de revizuire și moderare a legislației propuse de camera inferioară.

Alegeri parlamentare, campania electorală

Românii sunt chemați, o dată la patru ani, să-și aleagă reprezentații în Parlamentul României. Votul se dă pe liste ale partidelor, în fiecare județ și în București.

Camera Deputaților – camera inferioară a Parlamentului – are o reprezentare mai mare a populației - un deputat la 73.000 de locuitori. Total: 329 de deputați.

Numărul senatorilor e mai mic - 136 - iar norma de reprezentare este de un senator la 168.000 de locuitori.

În România, pragul electoral pentru intrarea în Parlament este stabilit prin lege:

• Pentru partide politice - cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național;
• Pentru alianțe politice - 8% pentru alianțele formate din două partide, 9% pentru alianțele formate din trei partide, 10% pentru alianțele formate din patru sau mai multe partide;
• Pentru candidați independenți - un candidat independent trebuie să obțină un număr de voturi egal cu coeficientul electoral din circumscripția în care candidează (adică numărul total de voturi împărțit la numărul de mandate din acea circumscripție).

Mandatele rămase neocupate în urma alegerilor (voturi primite de partidele și alianțele politice care nu trec pragul electoral) sunt redistribuite la partidele care au reușit să intre în Parlament. Calculele se fac în funcție de așa numitul coeficient electoral - numărul total de voturi valabil exprimate într-o circumscripție, împărțit la numărul de mandate atribuite acelei circumscripții.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare a început pe 1 noiembrie, la miezul nopții, și se va sfârși pe 30 noiembrie. Calendarul, aici:

Ce rol are Parlamentul?

Principalul rol al Parlamentului este de autoritate legiuitoare a țării.

În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată (care ia în discuție un proiect de lege). În toate celelalte cazuri, Senatul preia această sarcină. Ca o lege să fie adoptată, are nevoie de votul ambelor camere.

Și tot Constituția României stabilește, la articolul 65, când se întrunesc cele două camere în ședință comună. Altfel, parlamentarii dezbat în ședințe separate ale celor două camere.

Când se întrunesc în ședință comună, parlamentarii au altă sarcină decât dezbaterea și adoptarea noilor acte legislative.

Parlamentul numește șefii de servicii secrete, judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, conducerile televiziunii publice și radioului, votează Guvernul și programul de guvernare.

Și dacă tot validează Guvernul, tot Parlamentul îi poate demite pe miniștri prin mecanismul de moțiune simplă. În cazul Executivului, e vorba de moțiune de cenzură.

Parlamentul are și atribuții internaționale: ratifică tratate internaționale și poate adopta decizii referitoare la politica externă a țării, având un rol important în relațiile cu alte state și organizații internaționale.

Articol preluat și adaptat de la Europa Liberă România. Varianta extinsă, aici.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te