Liderul comunist Vladimir Voronin ne-a explicat deunăzi că reunificarea PCRM-PSRM a avut loc repede şi simplu, de parcă nici nu ar fi fost nici o divizare, şi asta deoarece comuniştii şi socialiştii au un scop naţional comun: „Noi nu avem nicio divergență. Noi ne-am unit cu un scop comun – să scăpăm Moldova de destabilizare și fărădelegile care ar putea urma și din cauza cărora va suferi fiecare cetățean”. Aşadar, marea unire pe stânga eşichierului politic s-a produs, dar mi se pare evident că divergenţe au existat, iar cuvintele nu tocmai frumoase pe care Voronin i le-a adresat lui Dodon în ultimii ani au fost auzite de toată lumea. Toţi ştim că Voronin îl numea trădător pe Dodon. Însă scopul naţional comun anulează toate divergenţele şi avem acum un ditamai bloc electoral socialisto-comunist.
O precizare importantă ar trebui făcută: reunificarea asta stângistă s-a făcut cu toate că PSRM se descurca bine şi de unul singur, iar riscul de a nu încăpea în Parlament îi ameninţa pe comunişti. Prin urmare, PSRM a dat dovadă de un soi de generozitate, întinzându-le mâna comuniştilor. Pesemne de dragul scopului naţional comun.
Dacă mă uit însă spre dreapta eşchierului politic, am impresia că acolo nu prea există scopuri comune. Acolo e ca în fabula lui Krîlov cu lebăda, racul şi ştiuca. Nu se pot reunifca nici măcar foştii coechipieri PAS şi PPDA. PAS se crede acum foarte mare şi puternic şi nu mai are nevoie de nimeni. Generozitatea pe care PSRM a avut-o faţă de PCRM nu le convine se pare celor de la PAS atunci când e vorba de PPDA. Cei din PAS răstoarnă munţi de unii singuri. Dar şi cei din PPDA nu vor să fie un soi de anexă. Vom trăi şi vom vedea cât de puternici sunt în realitate şi unii, şi alţii.
Sintagma aceasta, rostită de Voronin, scop naţional comun, m-a făcut să visez. Visez la o lume în care toţi aceşti politicieni autohtoni, fie că sunt de stânga sau de dreapta, muncesc cot la cot pentru poporul RM, muncesc în ciuda diferenţelor ideologice şi geopolitice. Dar se pare că vrabia mălai visează…
