Când primii refugiați ucraineni au început să intre pe teritoriul R. Moldova, alungați de bombele rusești, printre cei care s-au întrebat: „Cum să ajut cel mai bine?” au fost și moldoveni stabiliți în țări occidentale. De atunci, unii dintre ei și-au găsit un rol „natural”, oarecum, în procesul umanitar, punându-se, ca buni cunoscători ai Moldovei natale, în fruntea unor inițiative de caritate îndreptate spre ucrainenii „noștri”, cum le spun unii – cei refugiați în Moldova. Este și cazul Svetlanei Spoială, care din 2007 locuiește la Strasbourg, unde conduce o asociație de utilitate publică.
Iată câteva din ideile principale ale dialogului pe care Valentina Ursu l-a purtat cu Svetlana Spoială:
- „Persoanele particulare se pot organiza mai repede și mai eficace. Instituțiilor le trebuie mai mult timp, sunt proceduri care-s mai grele”
- „Trimitem și donații prin viramente bancare partenerilor noștri din Moldova”
- „Cred că Franța a început să cunoască mai bine Republica Moldova anume grație generozității și organizării excelente a moldovenilor”
- „La buletinele de știri numele Republicii Moldova e amintit aproape la fiecare jurnal informativ”
- „Diaspora moldovenească s-a organizat aici pe loc într-un timp extrem de scurt”
Europa Liberă: Zilnic sunt transmise mesaje de solidaritate cetățenilor ucraineni – și celor care au rămas să lupte pentru libertate, dar și celor care și-au părăsit țara din cauza războiului. Și iată că în aceste timpuri grele o mână întinsă de ajutor valorează foarte mult. Am discutat cu cetățeni ai Republicii Moldova care încearcă să organizeze trimiterea unor loturi impunătoare de ajutor pentru refugiații ucraineni din Republica Moldova. Am vorbit cu cei din Italia, cu cei din Spania, iată că discutăm și cu cei din Franța. Svetlana, am înțeles că sunteți cu pregătirile pe ultima sută de metri, ca să luați calea spre Republica Moldova?
Svetlana Spoială: „Exact! Am mai trimis loturi de ajutor umanitar de trei ori, acum însă procedura va fi puțin diferită. Ne pornim spre Republica Moldova cu ajutor umanitar și pe drumul de întoarcere vom forma un convoi umanitar cu persoanele separate sau mame cu copii care nu au transport, iar cei care au transport ne vor urma, astfel toți împreună vom organiza un convoi umanitar și vom veni până în Alsacia.”
Europa Liberă: Să ne descrii procedura aceasta de a aduna acest ajutor umanitar – de unde vine inițiativa, cum vă organizați să transportați acest ajutor care se colectează?
Svetlana Spoială: „Organizarea e la două niveluri. Adică, cetățenii francezi și din diaspora moldovenească care sunt aici pe loc sunt atinși chiar în suflet de ceea ce se întâmplă în Ucraina, iar autoritățile franceze au organizat toată procedura de întâmpinare, de cazare, de hrană, cu sau fără ajutorul asociațiilor. Eu sunt și vicepreședintă a unei asociații care se numește Alsacia - Moldova, noi existăm din 2018 și această asociație reunește în jurul președintelui său, Jean-Claude Million, majoritatea covârșitoare a diasporei moldovenești din Alsacia. Începând cu 24 februarie, imediat după începutul războiului, noi ne-am dat seama că vor fi împinși pe drumul exilului mii și mii de oameni și ne-am mobilizat pentru a organiza ajutor umanitar pentru refugiații ucraineni din Moldova în două modalități – prin viramente bancare pe contul partenerilor noștri din Moldova. Primul e Universitatea Tehnică din Moldova, al doilea e o școală-internat din Ungheni și al treilea e Centrul Ortodox de Caritate din Moldova, cărora le trimitem ajutor umanitar și aceste viramente bancare.”
Europa Liberă: Șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, spunea că numărul refugiaților reprezintă acum 4 la sută din populația Republicii Moldova, numărul mare de cetățeni ucraineni care aleg să rămână reprezintă chiar o provocare pentru autorități. Recunosc și cei de la putere acest lucru, și oficiali de rang înalt din Occident promit ajutor Republicii Moldova, dar se pare că această solidaritate care vine de la oameni direct e altfel apreciată, nu?
Svetlana Spoială: „Ceea ce diferă cred că e gradul de organizare și de promptitudine, adică cred că persoanele particulare se pot organiza mai repede și mai eficace. Instituțiilor le trebuie mai mult timp, sunt proceduri care-s mai grele ș.a.m.d. Partenerii noștri pe care îi avem în Moldova ne transmit prin fotografii sau filmulețe ce se întâmplă cu ajutorul care vine în Moldova și vă spun din toată inima, noi suntem foarte bucuroși că ajutorul este așteptat și este apreciat.”
Europa Liberă: Eu urmăresc și ceea ce se publică pe rețelele de socializare, oamenii din mai multe țări dau dovadă de această solidaritate extraordinară, au fost înființate grupuri de ajutor pentru Ucraina, iar un număr mare de persoane au făcut și continuă să facă donații. Voi cu ce ajutor veniți în Moldova de această dată și ce ați mai trimis până acum?
Svetlana Spoială: „Toate loturile de ajutor umanitar pe care le-am trimis, trimitem și vom trimite conțin produse igienice pentru cei mici, pentru femei, produse alimentare neperisabile, adică făină, zahăr, sare, ulei, lapte-praf, ouă-praf ș.a. La fel trimitem haine de iarnă, pentru că e frig încă și majoritatea persoanelor din Ucraina care vin în Moldova au maximum o geantă sau o sacoșă cu câteva lucruri personale. Asta e în mare parte ceea ce trimitem noi în sens fizic de ajutor umanitar. În paralel, trimitem și donații prin viramente bancare partenerilor noștri din Moldova, pentru că, de exemplu, Centrul Ortodox de Caritate din Moldova a organizat bucătării mobile pentru a-i întâmpina pe refugiați la hotar și pe drum înapoi îi iau să-i cazeze în Chișinău, la Universitatea Tehnică ei au un centru de cazare, toți suntem solidari. Solidaritatea, generozitatea și empatia vizavi de aproapele nostru sunt calități care ies la suprafață și se exprimă în toată complexitatea lor cel mai bine anume în vremurile grele.”
Europa Liberă: Mulți refugiați vin în stare de șoc, sunt multe persoane vulnerabile care au fugit din calea războiului, iar punctele de trecere a graniței dintre Moldova și Ucraina sunt primitoare, 96 de centre de plasament al refugiaților funcționează astăzi pe teritoriul Republicii Moldova. Știu francezii despre cât de primitoare rămâne a fi această țară, Republica Moldova, pentru refugiații din Ucraina?
Svetlana Spoială: „Cred că Franța a început să cunoască mai bine Republica Moldova anume grație generozității și organizării excelente a moldovenilor, pentru că până acum nu auzeam la știri să fie menționată Republica Moldova în sensul acesta, acum sigur că Moldova a căpătat foarte multă notorietate în urma acestui război, care e pur și simplu atroce și nejustificat, dar asta e altă chestie. Francezii își dau seama că dacă ar veni în Franța, să zicem, 4% din populația lor într-un timp atât de scurt, asta ar însemna să ajungă pe teritoriul Franței cam 3 milioane - 3 milioane și jumătate de refugiați. Ei își dau seama că e o catastrofă și toți știu că Moldova e o țară foarte săracă, chiar cea mai săracă din Europa și nu toți locuitorii ei au cele necesare pentru viața de zi cu zi, și tocmai de asta francezii sunt pur și simplu încântați de solidaritatea și generozitatea moldovenilor față de refugiații ucraineni. La buletinele de știri numele Republicii Moldova e amintit aproape la fiecare jurnal informativ atât din punctul de vedere al primirii și al organizării Republicii Moldova vizavi de refugiații ucraineni, cât și de pericolul care o paște pe această mică republică post-sovietică aflată în imediata vecinătate a focarului războiului.”
Europa Liberă: Ziceai că și diaspora este solidară alături de francezi ca să ajute atunci când e vorba de a fi colectate aceste ajutoare umanitare?
Le spun un mulțumesc din suflet moldovenilor de aici pentru generozitatea lor
Svetlana Spoială: „Sigur că da. Diaspora moldovenească s-a organizat aici pe loc într-un timp extrem de scurt, adică a fost poate o zi – o zi și jumătate de șoc, de șoc intensiv și am avut nevoie să ne reculegem și să decidem unde vrem să mergem și unde vrem să ajungem, dar sigur că noi ne-am organizat imediat. Și le spun un mulțumesc din suflet moldovenilor de aici pentru generozitatea lor, pentru solidaritatea lor, pentru empatie și la fel le mulțumesc celor de acasă, pentru că știu că le este greu, chiar foarte greu, dar să știți că suntem solidari cu voi și vă vom ajuta la tot pasul.”
