În primele zile ale invaziei rusești pe scară largă în Ucraina, în februarie, orașul natal al lui Viktor Azarovski, Melitopol, a fost ocupat rapid de trupele ruse.
Deși armata a preluat controlul asupra orașului său, situat în regiunea Zaporijia din sud-estul Ucrainei, viața adolescentului a rămas în linii mari neschimbată - doar că acum învăța la distanță la o școală ucraineană.
Dar la sfârșitul lunii octombrie 2023, când avea 16 ani, persoane necunoscute l-au reținut pe Viktor când ieșea din casă. Acum el este judecat în Rusia sub acuzația de organizare a unui grup care a complotat în vederea unui atac terorist, de sabotaj și fabricarea și depozitarea de explozibili.
Azarovski este unul dintre mai mulții adolescenți ucraineni duși în Rusia și acuzați de spionaj, sabotaj, trădare și terorism – infracțiuni pentru care apărătorii drepturilor omului și avocații spun că nu există dovezi.
Katerina Bobrovska, activistă pentru drepturile omului și avocată, a ajutat la repatrierea copiilor deportați în Rusia și îl reprezintă acum pe Azarovski.
„S-a oprit o dubă albă, iar niște tipi în negru, mascați, l-au târât în mașină. Vecinii au văzut totul”, a declarat ea pentru Serviciul ucrainean al Europei Libere (RFE/RL).
Alți doi adolescenți din Melitopol, Oleg Șokola și Denis Vasilik, au fost reținuți în același timp și se confruntă cu aceleași acuzații ca Azarovski.
Perioada inițială după arestarea lui Azarovski a fost una dificilă pentru familia sa. „Nimeni nu înțelegea ce se întâmplă”, spune Bobrovska. „Viktor nu putea să ia legătura cu nimeni. După un timp, martorii oculari l-au văzut și mi-au spus că era epuizat, foarte speriat și că prezenta semne de bătăi și tortură”, a spus ea.
În prezent, cei trei tineri sunt judecați în Rusia. O copie a unei hotărâri judecătorești ruse anterioare, obținută de RFE/RL, precizează că Azarovski a fost reținut pe 31 octombrie 2023, iar ceilalți doi adolescenți, Șokola și Vasilik, cu puțin timp înaintea lui. La momentul arestării, Vasilik avea 16 ani, iar Șokola 17.
Conform copiei hotărârii judecătorești ruse, ancheta a avut loc în Melitopol, oraș ocupat de Rusia. Apoi, cei trei băieți au fost transferați într-un centru de detenție din Mariupol, alt oraș din sud-estul Ucrainei capturat și ocupat de forțele ruse în mai 2022. Ulterior, au fost duși într-un centru de detenție din Taganrog, oraș portuar din sud-vestul Rusiei, unde sunt ținuți într-o celulă împreună cu deținuți adulți.
„Viktor și-a sărbătorit acolo cea de-a 18-a aniversare”, a spus Bobrovska. „Celula este pentru opt persoane, dar martorii spun că acolo sunt 16”.
Pentru tânărul ei client, detenția este o formă de tortură, după Bobrovska: „A început să aibă probleme grave cu pielea – abia putea să doarmă, nu putea să mănânce, iar pielea de pe mâini era acoperită cu o crustă groasă. Vizitele la medici nu l-au ajutat.”
Conform unei copii a hotărârii judecătorești, din noiembrie 2024, cazul celor trei adolescenți ucraineni este în curs de examinare de către Curtea Militară a Districtului Sudic din Rostov-pe-Don, un oraș mare din sud-vestul Rusiei. Curtea nu a pronunțat încă un verdict. Cu toate acestea, băieții continuă să fie ținuți în arest preventiv, conform măsurii luate de autoritățile ruse.
„Au fost torturați și obligați să povestească ceva ce nu s-a întâmplat niciodată. Au fost acuzați că au încercat să-l arunce în aer pe un locotenent-colonel al poliției ruse și că au plasat explozibili pe șinele de cale ferată. Cu alte cuvinte, copiii ucraineni au fost declarați „teroriști”, a spus Bobrovska.
Nu există absolut nicio dovadă în acest sens, a mai spus avocata: „În timpul percheziției, au confiscat echipamente – telefoane, computere – și nu au găsit nimic”.
Katerina Rașevska, avocată la Centrul Regional pentru Drepturile Omului din Ucraina, a declarat că acuzațiile grave cu care se confruntă adolescenții – planificarea unui act terorist și fabricarea și depozitarea de explozibili ca parte a unui grup organizat – pot duce la închisoare pe viață.
Adevărul despre ceea ce au făcut adolescenții – dacă au făcut ceva – este greu de stabilit. Indiferent de asta, în opinia Katerinei Rașevska, autoritățile ruse au comis deja nenumărate încălcări: detenție arbitrară, urmărire penală motivată politic, deportare, posibile torturi și privarea dreptului la un proces echitabil.
Rașevska a luat în considerare două scenarii. Primul presupune că băieții chiar plănuiau să comită o infracțiune, că s-au adunat, au fabricat cocktailuri Molotov sau alte explozive și au planificat un sabotaj. În acest scenariu, în conformitate cu dreptul internațional umanitar, adolescenții ar avea statutul de persoane care participă direct la ostilități.
Un fragment dintr-un reportaj despre detenția adolescenților, realizat de un canal de televiziune care operează în partea ocupată de Rusia a regiunii Zaporizhzhya.
„Acest lucru le retrage efectiv statutul de civili protejați, dar nu îi transformă în combatanți. Conform normelor dreptului internațional umanitar, aceste persoane pot fi urmărite penal, dar nu ca teroriști”, a declarat Rașevska.
Dacă ar fi fost așa, Rusia ar fi avut motive, în temeiul articolului 78 din Convenția de la Geneva, să interneze adolescenții – adică să le restricționeze în mod legal libertatea pentru o anumită perioadă de timp din motive de securitate ale statului ocupant.
Dar, în mod crucial, Rashevska a spus că, în documentele judiciare pe care le-a văzut, nu există nicio referire la dreptul internațional umanitar, la regimul de internare sau la statutul copiilor ca persoane care participă direct la ostilități.
„Nu se menționează nimic despre asta. Ei sunt urmăriți penal ca niște infractori”, a spus Rașevska.
În cel de-al doilea scenariu luat în considerare de avocată, adolescenții sunt complet nevinovați și nu plănuiau niciun atac.
Rașevska a avut un caz similar în regiunea Zaporijia, unde niște adolescenți au fost reținuți pentru că ar fi îndepărtat steagurile rusești de pe clădirile administrative și ar fi distribuit afișe. Ei au fost acuzați de apartenență la o organizație teroristă și de pregătirea unui atac terorist.
Când acești adolescenți au fost arestați inițial, a spus Rașevska, nu s-au găsit explozibili. Dar mai târziu, adolescenții au fost victimele unei înscenări pe care avocata o atribuie Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), care ulterior a susținut că a găsit niște explozibili.
„Dacă în această situație nu a existat intenție criminală, copiii au statut civil; ei rămân civili. Nu au participat la nicio operațiune de luptă și nu au cooperat în niciun fel cu forțele armate ucrainene. Un astfel de rezultat ar însemna că au fost în mod cert privați în mod arbitrar de libertate”, a declarat Rașevska pentru RFE/RL.
Un fragment dintr-un reportaj despre detenția adolescenților, realizat de un canal de televiziune care operează în partea ocupată de Rusia a regiunii Zaporizhzhya.
Indiferent care este adevărul, afirmă Rașevska, oficialii din teritoriile ocupate sau din Rusia nu ar trebui să aibă dreptul de a-i deporta pe băieți în Rusia – nici pentru audieri în instanță, nici pentru acțiuni de investigație. Acest lucru este interzis de articolul 4 din Convenția de la Geneva și constituie o crimă de război, spune ea.
Numărul minorilor deportați în Rusia pentru a fi judecați rămâne necunoscut. Procuratura Generală a Ucrainei a declarat pentru RFE/RL că, de la invazia pe scară largă din 2022, a înregistrat 12 cazuri de minori reținuți în regiunile Donețk, Zaporijia, Harkov și Herson. Printre acuzații se numără implicarea în furnizarea de informații de localizare a țintelor pentru forțele armate ucrainene, spionaj și trădare.
Un reportaj al unei televiziuni locale arată anchetatorii ruși percheziționând o zonă securizată.
Întrebarea crucială rămâne dacă vreunul dintre acești adolescenți va putea vreodată să se întoarcă acasă, în Ucraina. Avocata Rașevska spune că, atunci când este deschis un dosar penal sau dacă a fost pronunțată o hotărâre judecătorească, este extrem de dificil să se repatrieze persoana respectivă.
Dacă schimburile de prizonieri militari au loc mai mult sau mai puțin regulat, a spus Rașevska, returnarea civililor este un proces mai complicat și imprevizibil.
Cu toate acestea, există câteva motive de speranță. Au existat cazuri – cum ar fi cele ale activiștilor pentru drepturile omului Maksim Butkevici și Lenie Umerova – care au fost închiși în Rusia și ulterior eliberați pentru a se întoarce acasă, în Ucraina.
„Băieții au fost torturați într-un mod cu adevărat îngrozitor. (Victor) a început să aibă probleme grave cu pielea – abia putea să doarmă, nu putea să mănânce, iar pielea de pe mâini era acoperită cu o crustă groasă. Niciun medic nu l-a putut ajuta”, a declarat Bobrovska pentru RFE/RL.
Conform unei copii a hotărârii judecătorești, din noiembrie 2024, cazul celor trei adolescenți ucraineni este în curs de examinare de către Curtea Militară a Districtului Sudic din Rostov-pe-Don, Rusia.
Nu s-a ajuns încă la un verdict. Cu toate acestea, băieții continuă să fie reținuți în arest preventiv, a declarat avocata.
„Au fost torturați acolo și obligați să povestească ceva ce nu s-a întâmplat niciodată. Au fost acuzați că au încercat să-l arunce în aer pe un locotenent-colonel al poliției ruse și că au plasat explozibili pe șinele de cale ferată. Cu alte cuvinte, copiii ucraineni au fost declarați „teroriști”.
Articol de Mariana Sici și Tetiana Koliesnicenko
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
