Ea a fost arestată pentru că ar fi încălcat legea obligatorie a Iranului privind purtarea vălului pe cap. Moartea ei a declanșat proteste la nivel mondial, inclusive în Iran, împotriva teocrației islamice conservatoare din această țară.
Activiști din întreaga lume au încercat să reînnoiască protestele la aniversarea morții lui Amini.
La un an de la moartea lui Mahsa Amini activiștii din Londra au cântat "Femeie! Viață! Libertate!", purtând portretul tinerei decedate.
„Facem apel la toată lumea să-și amintească de cei uciși, dar și să continue lupta, pentru că această luptă trebuie să meargă până la capăt. Mahsa Jina Amini și mulți alții nu pot să fi murit în zadar″, a declarat Maryam Namazie, o activistă iraniană pentru drepturile omului în Marea Britanie. „Trebuie să avem o societate mai bună ca rezultat al acestei uriașe lupte herculane″, transmite Associated Press.
Proteste similare au avut loc în Italia, Germania și Franța.
Sâmbătă, aproximativ 100 de protestatari s-au adunat în fața ambasadei iraniene din Roma.
„Acum este important ca toată lumea să înceapă din nou să iasă în stradă, pentru că ceea ce vrem este să izolăm acest regim și, în special, vrem să determinăm toate statele să nu aibă acorduri politice și economice cu Iranul", a declarat protestatara Lucia Massi.
O grădină din capitala Franței poartă acum numele lui Amini. Primara Parisului, Anne Hidalgo a numit-o pe Amini o eroină a rezistenței iraniene și a declarat că Parisul "onorează memoria și lupta ei, precum și pe ale acelor femei care luptă pentru libertatea lor în Iran și în alte părți".
Președintele Joe Biden a emis vineri o declarație lungă în care a recunoscut aniversarea morții lui Amini, iar Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva unor oficiali și entități iraniene. Ministrul de externe al Regatului Unit, James Cleverly, a remarcat, de asemenea, aniversarea și a impus noi sancțiuni împotriva oficialilor iranieni.
Amini, o femeie kurdo-iraniană din regiunea vestică a Iranului, a murit la trei zile după ce a fost arestată de poliția morală, pentru că ar fi încălcat legile care le impun femeilor să-și acopere părul în public. În timp ce autoritățile au declarat că aceasta a suferit un atac de cord, susținătorii lui Amini au declarat că aceasta a fost bătută de poliție și a murit în urma rănilor suferite.
Moartea ei a declanșat, acum un an, proteste care s-au răspândit în întreaga țară și au degenerat rapid în apeluri pentru răsturnarea teocrației islamice iraniene, veche de patru decenii.
Autoritățile au reacționat cu o represiune violentă, în cadrul căreia peste 500 de persoane au fost ucise și peste 22.000 au fost reținute, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului. Demonstrațiile au încetat în mare parte la începutul acestui an, dar există încă semne de nemulțumire pe scară largă. Timp de mai multe luni, femeile au putut fi văzute încălcând în mod deschis regula vălului în Teheran și în alte orașe, ceea ce a determinat o nouă reprimare în timpul verii.
Iranul a dat vina pentru protestele de anul trecut pe Statele Unite și pe alte puteri străine, fără a furniza dovezi, iar de atunci a încercat să minimalizeze tulburările, chiar dacă se străduiește să prevină orice reapariție.
Protestele au fost parțial alimentate de criza economică generalizată pe care iranienii au suferit-o de când președintele de atunci, Donald Trump, s-a retras din acordul nuclear cu puterile mondiale și a reimpus sancțiuni paralizante asupra Iranului. Dar această suferință ar fi putut, de asemenea, să îngreuneze susținerea unor demonstrații prelungite, deoarece mulți iranieni se descurcă cu greu să-și asigure existența.
