Activista suedeză pentru mediu Greta Thunberg a împlinit vineri 17 ani, dar nu a sărbătorit, ci a pichetat de una singură, cum face de peste un an, vinerea, sediul parlamentului din Stockholm. „Nu sunt genul de persoană care își sărbătorește zilele de naștere”, a explicat reporterilor Thunberg, care a demonstrat vineri pentru climă de la ora 8 dimineață până la ora 3 după-amiază. Suedeza și-a început protestele, așa-numitele „greve școlare pentru climă”, la vârsta de 15 ani, în 2018. De atunci, ea a devenit un model pentru acțiuni de protest în lumea întreagă, cu participarea a milioane de oameni, mai ales adolescenți. Spre sfârșitul anului trecut, revista americană „Time” a numit-o pe Greta Thunberg Persoana Anului.

Reuters scrie că reuniunea a avut loc după săptămâni de tensiuni între aliații SUA și președintele Donald Trump din cauza unei noi abordări de către acesta a unor teme globale precum comerțul, securitatea sau apărarea Ucrainei.

Oficialii G7 s-au temut că nu vor reuși să convină asupra unui document cuprinzător care să abordeze probleme geopolitice din întreaga lume, și vor expune diviziuni care ar fi putut face jocul Rusiei și al Chinei.

„Cred că suntem pe cale să emitem o declarație puternică. Sunt încrezătoare că va fi așa", a declarat reporterilor ministra canadiană de Externe, Melanie Joly, cu câteva minute înainte ca miniștrii să aprobe un text final.

Ea a recunoscut că discuțiile au fost uneori prelungite, scrie Reuters.

Miniștrii Grupului celor Șapte din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană, s-au reunit joi și vineri în orașul turistic canadian La Malbaie, situat pe dealurile Quebecului.

O reuniune mai puțin obișnuită

În trecut, asemenea reuniuni erau marcate în general de consens.

Dar acum, în perioada premergătoare primei reuniuni G7 a președinției canadiene, elaborarea unei declarații finale a fost dificilă din cauza disputelor cu privire la limbajul referitor la Ucraina, Orientul Mijlociu sau China.

În varianta finală, țările G7 și-au reafirmat „sprijinul neclintit pentru Ucraina în apărarea integrității sale teritoriale și a dreptului său la existență, precum și a libertății, suveranității și independenței sale".

Reuters scrie că într-un text anterior nevoia de „garanții de securitate” pentru a asigura un armistițiu a fost înlocuit cu „asigurări", dar până la urmă toate țările au avertizat Moscova să urmeze Kievul în acceptarea unei încetări a focului sau să se confrunte cu sancțiuni suplimentare, inclusiv plafonarea prețului petrolului.

Membrii G7 au făcut apel la Rusia să răspundă prin acceptarea unei încetări a focului în condiții egale și prin punerea sa în aplicare deplină.

„Țările semnatare au subliniat că orice încetare a focului trebuie respectată și au evidențiat necesitatea unor acorduri de securitate solide și credibile pentru a se asigura că Ucraina poate descuraja și apăra împotriva oricăror noi acte de agresiune", au spus participanții, în documentul citat de Reuters.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Conservatorii săi și viitorii lor parteneri de coaliție, social-democrații, informează Reuters, au ajuns la un acord cu Verzii pentru a excepta cheltuielile de peste 1% din PIB pentru apărare și securitate în general, inclusiv protecția civilă, serviciile de informații și „ajutorul acordat țărilor atacate ilegal” de la „frâna de îndatorare” a națiunii, consacrată prin Constituție.

„Germania s-a întors”, a declarat Merz, adăugând că acordul aprobat vineri de camera superioară a Parlamentului a semnalat partenerilor și adversarilor dorința Berlinului de a se apăra.

În urma înțelegerii, se așteaptă ca Germania, țara cu cea mai mare economie din UE, să elibereze 3 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina.

„Nu vor lipsi resursele financiare pentru apărarea libertății și păcii pe continentul nostru", a declarat Merz.

Cel mai mare obstacol în calea „dezlănțuirii bugetare” a Germaniei au fost rezervele Verzilor. Ei au acceptat planul lui Merz după ce au obținut angajamente de protejare a cheltuielilor legate de climă, potrivit unor persoane familiarizate cu negocierile, citate de Politico.

Cotidianul Bild a scris că din cele 500 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură și apărare, 100 vor fi pentru compensarea impactului acestei dezvoltări asupra mediului.

Acțiunile germane au condus vineri o amplă creștere a acțiunilor europene, după apariția informațiilor privind acordul negociat de Merz.

Tot vineri s-a aflat că în premieră acțiunile gigantului din apărare Rheimetall au depășit în valoare pe cele ale constructorului de automobile VW - într-o deplasare simbolică de accent pentru o Germanie chemată să se implice mai mult în apărarea Europei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit medicului epidemiolog al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Laura Țurcan, primul caz de import în raionul Cimișlia a fost înregistrat în luna februarie, iar alte 4 în luna martie.

„Copiii sunt din 3 sate și învață în același gimnaziu. Cazurile sunt legate între ele”, a declarat pentru Europa Liberă, Laura Țurcan.

În anul 2024, în R. Moldova au fost confirmate 216 cazuri de rujeolă, dintre care 17 de import, în timp ce în anul 2023 au fost doar 3 cazuri.

Laura Țurcan explică această creștere prin faptul că cele mai multe cazuri au fost confirmate în cercurile de refugiați de etnie romă, care nu au fost vaccinați. Cel mai mic pacient cu rujeolă care s-a îmbolnăvit în anul 2024 avea doar 4 luni, în timp ce prima doză de vaccin rujeolic se administrează la 12 luni.

România a raportat anul trecut 30.692 de cazuri, ceea ce reprezintă 77,8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE. Laura Țurcan spune că țara vecină se confruntă cu o creștere a cazurilor de rujeolă începând cu anul 2019.

Creșterea cazurilor din țara vecină afectează și R. Moldova, întrucât foarte multe persoane călătoresc.

„Rujeola s-a întors”

Întreaga regiune europeană se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri de rujeolă. În anul 2024 au fost înregistrate 127.350 de cazuri de rujeolă, un număr dublu față de cazurile raportate în 2023 și cel mai mare număr din 1997, potrivit unei analize a OMS și UNICEF.

Mai mult de 40% din cazurile raportate sunt copii cu vârsta sub cinci ani, iar mai mult de jumătate din cazurile raportate au necesitat spitalizare. Potrivit datelor preliminare din 6 martie 2025, au fost raportate 38 de decese.

„Rujeola s-a întors și este un semnal de alarmă. Fără rate mari de vaccinare, nu există securitate sanitară”, a avertizat directorul regional OMS pentru Europa Hans Henri P. Kluge.

• Te-ar putea interesa și: Cazurile de rujeolă cresc la nivel mondial. Părinții își vaccinează copiii din ce în ce mai puțin

Rujeola este unul dintre cele mai contagioase virusuri ce afectează oamenii. O persoană infectată este contagioasă cu patru zile înainte ca boala să fie confirmată și patru zile după. Aceasta poate îmbolnăvi alte 18 persoane.

Pe lângă spitalizare și decesul cauzat de complicații, inclusiv pneumonie, encefalită, diaree și deshidratare, rujeola poate provoca complicații de sănătate pe termen lung, cum ar fi pierderea vederii. Vaccinarea rămâne a fi cea mai bună metodă de apărare împotriva virusului.

Copiii din R. Moldova sunt vaccinați împotriva rujeolei la 12 luni, la 6-7 ani și 15-16 ani și pentru fiecare categorie de vârstă, rata de vaccinare este diferită.

De exemplu, rata de vaccinare cu vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) a copiilor de până la un an în anul 2023 a fost de 85%, pentru cei de 7 ani - 93% și pentru cei de 15 ani - 92%. Autoritățile din sănătate își doresc să atingă o rată de vaccinare de 95%.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia urmează să fie anunțată oficial pe 14 martie, într-o reuniune a ambasadorilor UE la Bruxelles.

Măsura vine după zile de blocaj la Bruxelles, deoarece Ungaria, susținută de Slovacia, amenința că nu va da undă verde prelungirii pe șase luni a înghețării activelor și a interdicțiilor de acordare a vizelor impuse de blocul comunitar unui număr de peste 2.400 de companii și persoane fizice, majoritatea din Rusia, înghețare impusă imediat după invazia pe scară largă a forțelor ruse în Ucraina în urmă cu trei ani.

Lista de sancțiuni include persoane precum președintele rus, Vladimir Putin, ministrul de externe, Serghei Lavrov, precum și mai mulți oligarhi și oameni de afaceri acuzați că au finanțat sau au beneficiat de pe urma războiului Kremlinului.

Diplomații Uniunii Europene au declarat pentru RFE/RL că Ungaria a devenit mai încrezătoare în succesul presiunilor sale pentru eliminarea unor nume de pe listă, deoarece Statele Unite sunt acum în contact direct cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina și au lansat ideea unei posibile relaxări a sancțiunilor asupra Moscovei în schimbul păcii.

Inițial, Budapesta a solicitat excluderea de pe listă a opt persoane - cele trei persoane menționate mai sus și alți oameni de afaceri, precum Dmitri Mazepin, Alișer Usmanov, Mihail Fridman, Piotr Aven și Musa Bajaev.

• Vezi și: Ungaria și Slovacia încearcă din nou să blocheze sancțiuni UE împotriva rușilor

Cu toate acestea, cele 27 de state membre au ajuns la un compromis joi seară, convenind că doar unele dintre nume vor fi scoase de pe listă în schimbul prelungirii sancțiunilor pentru toți ceilalți - o măsură ce a fost aprobată în unanimitate.

În plus, omul de afaceri Vladimir Rașevski, considerat un „caz slab” la Bruxelles după ce a contestat cu succes sancțiunile sale la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), va fi și el scos de pe listă.

Pârghia Ungariei

Măsurile de prelungire de două ori pe an - extinse la jumătatea lunii martie și la jumătatea lunii septembrie - urmează acum să fie prelungite din nou înainte de termenul limită de 15 martie.

Ungaria a profitat de această amenințare cu dreptul de veto cam cu fiecare ocazie pentru a obține excluderea unor persoane de pe listă. Începând de anul trecut, Slovacia, care împărtășește în mare măsură poziția Budapestei față de Moscova, s-a alăturat demersului.

În 2024, printre cei eliminați de pe listă s-au numărat:

• Arkadi Voloj, cofondator al gigantului rus de internet Yandex;
• Serghei Mndoianț, om de afaceri rus;
• Jozef Hambalek, cetățean slovac și șef al clubului de motocicliști Night Wolves, naționalist rus în Europa;
• Nikita Mazepin, fost pilot de Formula 1 și fiul lui Dmitri Mazepin;
• Violetta Prigojina, mama fostului șef al grupării de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin.

La sfârșitul lunii ianuarie 2025, Ungaria a amenințat că se va opune unei prelungiri de șase luni a tuturor sancțiunilor economice ale Uniunii Europene impuse Rusiei de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina, care a început acum trei ani. Aceste măsuri urmează să fie reînnoite în fiecare ianuarie și iulie.

Deși Ungaria nu a reușit să își atingă obiectivul final în ianuarie - reluarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, pe care Kievul l-a întrerupt la începutul anului - a obținut un angajament conform căruia Comisia Europeană se va angaja cu Ucraina, Ungaria și Slovacia în ceea ce privește fluxurile de energie rusească în bloc.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rusul a fost acuzat în legătură cu moartea a 22 de soldați ucraineni și rănirea altor patru. Torden, fost comandant al grupului de sabotaj Rusici, lupta împotriva forțelor ucrainene în regiunile Donețk și Luhansk, din estul Ucrainei.

El este acuzat de încălcarea legilor războiului și de comiterea de acte de cruzime atât împotriva combatanților inamici răniți, cât și împotriva celor decedați, potrivit actului de acuzare.

De ce a fost Torden judecat în Finlanda?

Născut Ian Petrovski în 1987, la Sankt Petersburg, Torden s-a mutat la Oslo, în Norvegia, în 2004, împreună cu mama sa. Apoi a vizitat în mod regulat Rusia, unde l-a întâlnit pe fostul parașutist și naționalist Aleksandr Milceakov.

În 2014, au mers în regiunea Donbas din Ucraina pentru a sprijini separatiștii susținuți de Rusia în lupta lor împotriva forțelor ucrainene. Torden a fost deportat în 2016 din Norvegia în Rusia, unde și-a luat numele Voislav Torden.

El a intrat în Finlanda în 2023 împreună cu soția sa, care obținuse o viză de studii. Torden a fost reținut pe aeroportul din Helsinki la 20 iulie 2023, în timp ce încerca să se îmbarce într-un zbor spre Franța. În urma arestării, autoritățile ucrainene au solicitat extrădarea sa, însă Curtea Supremă a Finlandei a respins cererea, invocând îngrijorări față de tratamentul la care ar putea fi supus în detenția ucrainenilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Manifestația de protest a început la sediul Guvernului, acolo unde în fața protestatarilor a ieșit ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care a reiterat că achitarea salariilor restante rămâne principala prioritate în prezent.

„Trebuie să aibă loc un proces de optimizare și toate aceste lucruri depind în totalitatea sa și de conducerea CFM”, a spus Bolea.

Oficialul a anunțat că din rezerva de stat vor fi oferite CFM câte 250 de tone de motorină timp de patru luni, pentru a asigura funcționarea transportului feroviar și încasări la bugetul întreprinderii. Bolea a mai adăugat că autoritățile au alocat 75 de milioane de lei pentru reparația căii ferate în zona Văleni.

Noul director interimar al CFM, Sergiu Cotelnic, a spus angajaților întreprinderii că achitarea salariilor rămâne „prioritatea numărul unui” și că speră că săptămâna viitoare „vom avea deja un rezultat”.

„Planificăm în două luni să plătim salariile. Sunt premise. Pentru că avem ajutor de combustibil, nu vom cheltui. La hotare stă marfă care trebuie transportată și pentru asta vom acumula venit”, a declarat Cotelea.

• Vezi și: Ce le-au adus feroviarilor din R. Moldova protestele? „Practic, nimic!”

Protestul feroviarilor s-a mutat ulterior în fața sediilor Parlamentului și Președinției, unde manifestanții au cerut să vorbească cu deputații și speakerul Igor Grosu.

Deputatul PAS, Dorian Istrati, a anunțat că la următoarea rectificare bugetară, autoritățile vor aloca 100 de milioane de lei pentru întreținerea infrastructurii feroviare.

„Deja din bugetul întreprinderii se vor elibera surse financiare din care să poată fi plătite salarii”, a spus Istrati protestatarilor.

Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova a avertizat că, în cazul în care autoritățile nu vor lua măsuri urgente pentru salvarea și reabilitarea transportului feroviar, majoritatea celor circa 4.850 de salariați vor fi nevoiți să recurgă la suspendarea contractului individual de muncă.

Potrivit lui Ion Zaporojan, președintele sindicatului feroviarilor, în prezent restanțele la salarii au ajuns la 215 milioane de lei. Din această cauză, susține el, în jur de 1.200 de angajați au plecat din cadrul CFM.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul ceremoniei, președinta Maia Sandu a mulțumit fostului ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, pentru eforturile depuse și pentru că a „schimbat paradigma dintre stat și mediul de afaceri”.

„Moldova trece printr-o perioadă complicată, economia noastră este afectată de războiul din vecinătate, este nevoie de eforturi duble pentru a crește investițiile”, a spus președinta Sandu.

Premierul Dorin Recean a afirmat că în prezent, R. Moldova trece la „etapa de creștere economică accelerată” și a menționat că noua ministră va avea sarcina de a asigura o creștere economică care să rezulte în „bunăstare pentru fiecare, locuri de muncă bine plătite și venituri pentru întreprinzători”.

Doina Nistor are peste 20 de ani de experiență în domeniul dezvoltării economice și transformării digitale în R. Moldova. Ea deține certificări în managementul programelor, politici publice și dezvoltare economică.

Din 2021 și până în prezent, Nistor a fost directoarea Programului Tehnologiile Viitorului, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID). Între 2015 și 2021 a fost directoarea programului de competitivitate economică din Moldova (MCP).

• Vezi și: Vicepremierul Alaiba anunță că se retrage din Guvern: „Este nevoie de un impuls nou”

Desemnarea lui Nistor în funcția de ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării vine după ce joi, 13 martie, predecesorul ei, Dumitru Alaiba, a anunțat că se retrage din Guvern, după un mandat de peste doi ani, motivând că este nevoie de un „impuls nou” și de „următorul pas”.

Alaiba s-a retras din Guvern la câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat Planul de Creștere Economică al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de mărci, despre care oficialul susținea că va asigura o dublare a PIB-ului în următorii 10 ani.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, Procuratura Generală a anunțat că autoritățile Marii Britanii au informat instituția despre acest fapt. Reținerea lui Platon are la bază demersul Procuraturii din 25 septembrie 2024.

„Procuratura Republicii Moldova este în contact cu autoritățile britanice, pentru organizarea procedurilor corespunzătoare, în vederea prezentării cetățeanului numit în fața organelor de drept din țara noastră”, a anunțat Procuratura Generală.

Platon a părăsit R. Moldova în vara anului 2021. Atunci, după o scurtă perioadă de detenție din cauza condamnării sale într-un dosar legat de „furtul miliardului”, Platon a reușit să obțină anularea sentinței și să iasă la libertate cu ajutorul fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, fost candidat la prezidențiale, în prezent liderul blocului politic „Alternativa”.

De atunci, Platon este învinuit în mai multe cauze penale, care vizează rolul său în frauda bancară din 2014. El respinge acuzațiile care îi sunt aduse.

Veaceslav Platon a depus cerere de azil politic în Marea Britanie, unde a fugit în 2021. În aceste condiții, cererile moldovene de a fi extrădat sunt examinate în justiția britanică, parcurgând o procedură îndelungată.

În 2023, Platon a fost condamnat de o instanță de fond de la Moscova la 20 de ani de închisoare pentru că ar fi facilitat scoaterea ilegală din Rusia a altor 126 miliarde de ruble, prin schema infracțională cunoscută publicului larg cu numele de „Laundromat”.

Atunci, Veaceslav Platon a spus că sentința este ilegală.

Platon, care mai este cetățean rus și ucrainean, se află pe lista de sancțiuni a Canadei, dar și pe lista persoanelor sancționate de autoritățile moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Suntem de acord cu propunerile de încetare a ostilităților”, a spus Putin într-o conferință de presă pe 13 martie, după ce l-a primit în vizită la Moscova pe liderul belarus, Alexandr Lukașenko, și înainte de o posibilă întâlnire în capitala rusă cu Steve Witkoff, emisarul special al președintelui american Donald Trump.

„Ideea în sine este corectă și, desigur, o susținem”, a spus Putin despre propunerea americană privind o încetare a focului timp de 30 de zile și a adăugat: „Dar există aspecte pe care trebuie să le discutăm”, sugerând că l-ar putea suna pe Trump.

La puțin timp după conferința de presă a lui Putin, care i-a mulțumit președintelui american pentru eforturile de a pune capăt războiului, Trump a spus la Casa Albă, că este dispus să discute cu liderul rus. „Am vrea să vedem din partea Rusiei o încetare a focului”, a spus el în Biroul Oval, în timp ce îl primea în vizită pe secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Președintele american a adăugat că au loc „discuții foarte serioase” cu Putin și alții pentru finalizarea armistițiului de 30 de zile, referindu-se la vizita la Moscova a emisarului său special Witkoff. „Mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu el [Putin] și să vorbesc cu el, dar trebuie să rezolvăm asta repede”, a mai spus Trump.

Cu o zi mai devreme, el declara că speră ca Putin să accepte armistițiul, acceptat deja de Ucraina, în urma unor convorbiri americano-ucrainene în Arabia Saudită, și avertiză Moscova că, în caz contrar Washington-ul îi poate impune noi sancțiuni.

• Citește și: Trump presează Moscova să accepte armistițiu în Ucraina. Kremlinul nu pare încântat

Forțele ruse se află în ofensivă din a doua jumătate a lui 2024 și controlează aproape o cincime din teritoriul Ucrainei, iar în ultimele săptămâni au forțat trupele ucrainene să se retragă și să cedeze o parte a teritoriilor pe care le cuceriseră în luna august în regiunea rusă Kursk.

Miercuri, Putin a apărut în uniformă militară de camuflaj, în timp ce vizita un post de comandă în regiunea Kursk, singura asemenea vizită de la începutul incursiunii ucrainene. Putin și-a îndemnat trupele să recucerească regiunea în întregime „cât mai curând posibil”, spunând că soldații ucraineni capturați vor fi tratați ca „teroriști”.

Relatări neconfirmate din ultimele zile indicau că Ucraina a început să-și retragă unitățile din regiunea rusă, în timp ce oficialii ruși susțineau că trupele lor au capturat mai multe localități, inclusiv Sudja, cea mai mare așezare pe care Ucraina a luat-o în incursiunea sa de anul trecut.

Cu puțin timp înainte de declarațiile lui Putin pe marginea armistițiului, un consilier al său de rang înalt, Iuri Ușakov, a respins orice încetare temporară a focului cu Ucraina.

Oficialul Kremlinului a spus într-un interviu difuzat de televiziunea de stat rusă că armistițiul nu ar face decât să ofere Ucrainei timp pentru a-și reveni din presiunea pe care Rusia a exercitat-o asupra trupelor sale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Denumit „Planul de măsuri privind consolidarea independenței energetice a R. Moldova”, documentul elaborat de Ministerul Energiei prevede acțiuni prin care autoritățile urmăresc să crească reziliența sectorului energetic și să diversifice sursele de aprovizionare cu energie.

Printre acțiunile pe care autoritățile și le propun, se numără și majorarea capacității de generare a energiei electrice la nivel local, inclusiv din surse regenerabile.

Alături de această măsură, guvernul își propune să asigure stocuri de gaze naturale și produse petroliere, să majoreze flexibilitatea sistemului electroenergetic și să cupleze și să integreze piețele de energie locale cu cele din UE până în 2030.

Autoritățile își propun să pună în funcțiune linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești - Chișinău până în decembrie anul curent. Tot până în decembrie, planul prevede să fie dat startul lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Bălți - Suceava.

• Citește și: Explainer | De unde va lua R. Moldova energie electrică la primăvară

Ministerul Energiei a mai prevăzut și termeni pentru modernizarea S.A. „Termoelectrica”, compania care, în prezent, produce cea mai mare cantitate de energie electrică pentru R. Moldova, asigurând pentru luna februarie aproape 33% din consum.

Cu alte cuvinte, până în decembrie 2027 va fi pusă în funcțiune o centrală electrică pe bază de turbine de gaze cu puterea de 125 MW, oferită R. Moldova prin Mecanismul de protecție civilă al UE. Până în decembrie 2030, se propune să fie instalate noi capacități de generare la Termoelectrica.

În următorii cinci ani, autoritățile moldovene își propun să exploreze și potențialul geotermal al țării pentru producerea energiei termice și electrice. Pe lista de priorități este și „promovarea” centralelor termice pe biocombustibil solid, atât pentru casele individuale, cât și pentru sistemele centralizate, ca alternativă la centralele termice pe gaze naturale.

Acțiunile ar urma să fie implementate cu ajutorul asistenței financiare de până la 250 milioane de euro acordată de Uniunea Europeană.

Asistența este disponibilă grație unui pachet financiar oferit de Uniunea Europeană la începutul lunii februarie. Fondurile sunt destinate asigurării rezilienței și independenței energetice a R. Moldova, inclusiv pentru eliminarea „completă” a oricărei forme de dependență de aprovizionare cu resurse energetice din F. Rusă.

Din acest pachet, de exemplu, vor fi cheltuiți 151 milioane de euro pentru compensațiile la energia electrică oferite cetățenilor R. Moldova până la finalul anului 2025.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun a prezentat un raport amplu privind realizările de până acum, menționând că educația calitativă trebuie să fie un obiectiv național. Potrivit lui, sistemul educațional are nevoie de o viziune pe termen lung, asumată și susținută, inclusiv de către Parlament.

Oficialul a prezentat planul investițional pentru următorii ani și s-a referit la un șir de schimbări care trebuie făcute în viitor și să aibă continuitate.

Printre realizările echipei pe care o conduce, el a menționat creșterea considerabilă a salariilor profesorilor, majorarea burselor, renovările din instituțiile educaționale, căminele studențești, alimentarea gratuită a elevilor din clasele gimnaziale.

• Citește și: Ce produse sunt incluse în meniul gratuit de care vor beneficia elevii din gimnaziu

Totodată, potrivit lui, numărul de tineri angajați în domeniul educațional este la un maxim istoric, de circa 407, doar în anul curent de studii 2024/2025.

De cealaltă parte, deputații din opoziție au acuzat conducerea Ministerului Educației și Cercetării de închiderea școlilor și de faptul că în ultimii ani numărul elevilor a scăzut dramatic. În replică, Dan Perciun a spus că, de fapt, se atestă o stabilizare.

„De prin 2015 sunt în jur de 334-336 de mii de copii. Vedem o stabilizare a sistemului. Reducerea numărului de cadre didactice mai persistă într-adevăr. În primul rând, este din cauza îmbătrânirii, de asta este important să atragem cât mai mulți tineri specialiști”, a precizat ministrul Educației și Cercetării.

În timpul dezbaterilor, deputații BCS au adus în discuții și manualul de istorie pentru clasa 12-a, care, potrivit lor, ar fi plin de fals și propagandă.

• Te-ar putea interesa și: Evreii moldoveni, nedumeriți de „reevaluarea” lui Antonescu, își păstrează, totuși, optimismul

Dan Perciun a spus că s-a solicitat o recenzie a manualului din partea Yad Vashem, Memorialul Victimelor Holocaustului și, dacă vor fi necesare completări, acestea se vor face.

Dan Perciun a preluat funcția de ministru al Educației și Cercetării în iulie 2023, după ce predecesorul său, Anatolie Topală, a fost demis. Anterior, el a fost președinte al Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Acordul de pace este pregătit de semnare. Republica Armenia este gata să înceapă consultările cu Republica Azerbaidjan privind data și locul semnării acordului”, a anunțat Ministerul de Externe al Armeniei într-un comunicat de presă pe 13 martie, scrie Reuters.

De-a lungul anilor, ambele părți și-au exprimat dorința de a semna un tratat de pace pentru a pune capăt unui conflict îndelungat, care datează din ultimii ani ai Uniunii Sovietice.

Războaiele, care au continuat pe parcursul anilor 1990, au fost legate de Nagorno-Karabah, o regiune din Azerbaidjan cu o populație majoritar armeană la acea vreme, care s-a separat de Baku cu sprijinul Erevanului.

În septembrie 2023, Azerbaidjanul a recucerit Karabahul prin forță, făcându-i pe aproape toți cei 100 de mii de armeni din teritoriu să fugă în Armenia.

Ministerul armean de Externe a spus că Erevanul acceptă propunerile Azerbaidjanului privind două articole „anterior neclarificate” ale proiectului acordului de pace și a precizat că „negocierile s-au încheiat”, iar documentul este „pregătit pentru semnare”.

Autoritățile de la Baku au insistat însă că Armenia trebuie să-și modifice mai întâi Constituția, pentru a elimina ceea ce guvernul de la Baku consideră a fi „pretenții asupra integrității teritoriale și suveranității Azerbaidjanului”, pentru ca mai apoi să asigure semnarea tratatului de pace.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Orbán l-a invitat pe Netanyahu să viziteze Ungaria în noiembrie anul trecut, afirmând că va garanta că mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), cu o zi înainte, în legătură cu presupuse crime de război ale Israelului în Gaza „nu va fi respectat”, scrie Reuters.

„Conform planurilor actuale, vizita va avea loc înainte de Paște. Odată ce data va fi confirmată, o vom anunța, bineînțeles, ținând cont de considerentele extrem de importante de securitate în acest caz”, a spus Gergely Gulyás într-o conferință de presă, joi.

Paștele catolic va fi sărbătorit pe 20 aprilie în acest an, printr-o rară coincidență cu cel ortodox.

Mai multe state europene conduse de guverne centriste sau de stânga (Spania sau Irlanda, de exemplu) au opinat sub presiunea curiozității presei că Netanyahu ar fi reținut dacă ar intra pe teritoriul lor. Prin contrast, țări ca Ungaria sau Cehia, unde la putere se află forțe de dreapta vădit pro-israeliene, au spus limpede că nu ar aplica măsura cerută de CPI, pe care au criticat-o din start.

• Te-ar putea interesa și: L-ați aresta pe Netanyahu? Irlanda sau Spania - da, Ungaria - ba!

Curtea Penală Internațională a emis, pe 21 noiembrie 2024, mandate de arestare pe numele lui Netanyahu și a fostului său ministru al Apărării, Yoav Gallant, precum și pe numele liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza.

Militanții conduși de Hamas, considerată grupare teroristă în SUA, Israel și UE, au efectuat un raid transfrontalier în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane și luând 251 de ostatici, potrivit datelor oficiale israeliene.

Acest atac a declanșat o ofensivă israeliană în Fâșia Gaza, care, conform oficialilor din enclavă, a provocat moartea a peste 48 de mii de palestinieni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit raportului Curții de Conturi din 28 februarie, din mijloacele proiectului „Răspuns de urgență la Covid-19”, implementat de Ministerul Sănătății, au fost efectuate lucrări de renovare și modernizare a sediilor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și a centrelor de sănătate publică din Bălți și Cahul în valoare de 244,33 de milioane de lei.

Deși documentația de proiect pentru renovare în valoare de 15,28 milioane de lei a fost întocmită pentru 17 clădiri, în final au fost renovate doar 6 imobile, ceea ce reprezintă doar 35% din volumul lucrărilor proiectate.

Autoritățile din sănătate spun că, întra-adevăr au fost renovate doar 6 clădiri ale ANSP, pentru că doar pentru acestea au ajuns bani.

• Te-ar putea interesa și: Renovată cu milioane de lei, o secție a Spitalului Ministerului Sănătății rămâne nefuncțională

Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Ion Prisăcaru, a spus în ședința din 11 martie, când a fost audiat raportul, că proiectările au fost efectuate în 2020, iar lucrările propriu-zise au început doi ani mai târziu, când au crescut prețurile pentru materialele de construcție, dar și pentru alte lucrări.

„Astfel, bugetul alocat pentru aceste construcții nu a fost de ajuns pentru toate aceste proiecte”, a explicat secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Ion Prisăcaru.

Și Angela Paraschiv, secretară de stat, responsabilă de domeniul sănătății publice a explicat că „toate clădirile și centrele de sănătate publică au peste 50 de ani, sunt destul de vechi și unele lucrări nu au fost prevăzute inițial”.

Secretara a mai spus că toate clădirile ANSP urmează să fie renovate. Acum sunt revizuite alte 4 blocuri ale ANSP: Centrul de Sănătate Publică Soroca, Orhei, Căușeni și un depozit național al ANSP. Acestea vor fi renovate dintr-un grant.

ANSP are în gestiune 10 Centre de sănătate publică.

În cadrul proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19” în valoare de 77,7 milioane de euro, de asemenea, au fost achiziționate teste și vaccinuri Covid-19, echipamente medicale, au fost renovate unități de terapie intensivă din mai multe spitale raionale, dar și edificiul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și alte centre de sănătate publică.

Creditul, oferit de Asociația Internațională pentru Dezvoltare, urmează să fie rambursat, pe tranșe, începând cu octombrie 2025, iar ultima plată este prevăzută pentru aprilie 2050.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, se vor face modificări la Codul Educației, pentru a acorda dreptul Agenției pentru Curriculum și Evaluare să poată oferi certificatele privind competențele de cunoaștere a limbii române pentru adulți și liceeni.

Perciun susține că modificarea este o premieră pentru sistemul de educație din R. Moldova și va ajuta la stabilirea nivelului de cunoaștere a limbii române.

„Și în același timp, pentru liceenii din școlile alolingve va exista această posibilitate de a susține un test, de a-și lua certificatul și de a fi scutiți la BAC de examenul la limba română”, a spus Dan Perciun.

• Te-ar putea interesa și: Ministerul Educației: 132 de licee au rata de promovare 100% la BAC

Anul trecut, circa 2.594 de elevi au obținut nota „10” (zece), din oficiu, la limba străină, iar 61 - la informatică și au fost scutiți de examenele de Bacalaureat.

Examenele de Bacalaureat, în anul de studii 2024-2025, vor avea loc în perioada 3-20 iunie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Începând cu luna viitoare, copiii vor primi 25 de lei pentru zilele obișnuite, 145 de lei pentru cele de sărbătoare și 204 lei când își sărbătoresc ziua de naștere.

Coeficientul de indexare reprezintă rata de creștere a prețurilor de consum din anul precedent, calculată conform regulilor stabilite de Guvern.

Indemnizațiile zilnice se acordă copiilor plasați în serviciile sociale de tip asistență parentală profesionistă, casă de copii de tip familial, serviciul de tutelă/curatelă, casă comunitară pentru copii în situații de risc și centre de plasament pentru copii separați de părinți, care sunt încadrați într-o instituție de învățământ.

Copiii rămași fără ocrotire părintească beneficiază de aceste indemnizații începând cu clasa a V-a și până împlinesc 18 ani.

În anul 2025, aproximativ 3.000 de copii vor beneficia de indemnizații zilnice. În bugetul de stat au fost prevăzute 18,4 milioane de lei în acest scop.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), apelul la serviciul 112 a fost recepționat la ora 10:32, iar pentru lichidarea arderii au fost îndreptate echipaje de pompieri conform nivelului sporit de intervenție. În regim de alertă au fost ridicate echipele de rezervă din întreaga garnizoană a municipiului Chișinău.

Incendiul a fost localizat de pompieri în jurul orei 13:10.

IGSU a precizat că la fața locului au fost antrenate 24 autospeciale, inclusiv o autoscară. Au fost create 4 sectoare de luptă, iar la stingere flăcărilor sunt antrenați 101 angajați ai instituției.

„Totodată, pentru asigurarea securității zonei și ordinii publice sunt antrenate echipajele de poliție și carabinieri”, spun reprezentanții instituției.

IGSU a precizat că nu au fost raportate victime, iar în prezent salvatorii efectuează lucrări de spălare și demontare a construcției afectată de incendiu.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că serviciile municipale și responsabilii preturilor au fost mobilizate la fața locului unde a izbucnit incendiul.

„Suntem pregătiți să ne implicăm și să ajutăm cu tot ce este necesar. Rugăm cetățenii să evite zona și să păstreze distanța”, a scris primarul pe pagina sa de pe rețelele sociale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vicepremierul Mihai Popșoi a spus în cadrul ședinței de Guvern că extinderea rețelei consulare în Statele Unite este dictată de numărul mare de cetățeni moldoveni prezenți în această țară. Potrivit ambasadei R. Moldova de la Washington D.C., în SUA ar fi în jur de 150 de mii de cetățeni moldoveni.

„Deschiderea consulatelor va spori importanța unui punct de legătură a mediilor de afaceri din R. Moldova și SUA”, a mai adăugat Popșoi.

Consulatele ar urma să fie deschise la finele lunii martie curent, când este așteptată și o vizită în SUA a ministrului Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.

• Te-ar putea interesa și: Igor Grosu și Mihai Popșoi întreprind o vizită în SUA

Autoritățile explică necesitatea noilor consultate prin nevoia de a acoperi zona de centru-vest a SUA și a reduce volumul de muncă al secției consulare din cadrul Ambasadei R. Moldova de la Washington D.C.

Ministerul Afacerilor Externe susține că Consulatul General de la Sacramento va aduce serviciile consulare mai aproape de diaspora moldoveană din vestul Statelor Unite, iar cel de la Chicago va deveni un punct strategic de contact pentru moldovenii din Midwest.

„Ambele oficii consulare vor permite programări mai rapide, procesarea eficientă a cererilor privind tot spectrul de acte consulare, pașapoartelor și altor documente oficiale, asigurând asistență rapidă și protecția drepturilor cetățenilor”, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.

Acordul pentru deschiderea consulatelor a fost obținut în timpul vizitei în SUA din decembrie anul trecut a ministrului Afacerilor Externe, Mihai Popșoi și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alaiba a făcut anunțul într-o postare pe Facebook, cu câteva minute înainte de ședința de Guvern de joi, despre care a spus că este ultima la care participă în calitate de membru al Cabinetului de miniștri.

„Au fost 2 ani jumătate de muncă enormă, în care am dat toate cunoștințele și energia mea ca să mișcăm lucrurile înainte”, a scris Alaiba pe rețele.

În debutul ședinței de Guvern, premierul Dorin Recean i-a mulțumit lui Alaiba pentru „efortul enorm depus ca să menținem stabilitatea economică” și a menționat că în mandatul său, ministrul a reușit să „creeze un mediu mai prietenos pentru afaceri” și să „simplifice interacțiunea dintre cetățeni și stat”.

Într-un clip video publicat pe pagina sa de Facebook, prim-ministrul Dorin Recean a lăsat să se înțeleagă că Alaiba ar putea reveni într-o nouă funcție, fără a oferi alte detalii. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că a fost vorba de „o glumă de curtoazie” și că Alaiba este „considerat un membru prețios al echipei”.

Anunțul lui Alaiba vine la câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat Planul de Creștere Economică al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de mărci, despre care oficialul susținea că va asigura o dublare a PIB-ului în următorii 10 ani.

• Te-ar putea interesa și: Ajutorul de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova, aprobat de Parlamentul European

Alaiba susține că în cei peste doi ani de mandat a pus „fundamentul stabilității economice”, iar în prezent „este nevoie de un impuls nou”, care să accelereze procesele începute „pentru a asigura creștere economică”.

Din august 2021, Dumitru Alaiba a fost președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe în actuala legislatură. În noiembrie 2022, el a fost numit ministru al Economiei în guvernul condus de prim-ministra de atunci, Natalia Gavrilița.

El și-a păstrat funcția și în guvernul condus de Dorin Recean, unde a ajuns vicepremier și ministru al Dezvoltării Economie și Digitalizării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Procurorii susțin că, din 2023, încearcă să identifice toate persoanele care au finanțat ilegal partidul „Șansă”, care a devenit succesorul partidului „Șor”, după ce acesta a fost lichidat prin decizia Curții Constituționale din vara aceluiași an. Unul din episoadele acestui caz a fost separat de ancheta generală și trimis în instanță pe 12 martie curent.

Potrivit rechizitoriului, între noiembrie 2023 și martie 2024, Galațchi ar fi transferat 1,4 milioane de lei, bani obținuți din surse ilegale, activiștilor partidului „Șansă”. Banii au fost folosiți pentru promovarea imaginii formațiunii politice, susținerea anumitor candidați și organizarea evenimentelor de partid.

Procurorii consideră că în schema de finanțare ilegală a fost implicat oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde în Rusia, fiind condamnat în R. Moldova la 15 ani de închisoare pentru implicare în „frauda bancară”.

Deși procurorii nu au dezvăluit numele inculpatului, pe pagina Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, este indicat că pe 12 martie a fost înregistrat dosarul lui Andrei Galațchi, acuzat de finanțarea ilegală a partidelor politice. El a devenit cunoscut opiniei publice în toamna lui 2023, când a candidat pentru funcția de primar al orașului Cricova din mun. Chișinău, ieșind în evidență prin spoturile umoristice pe care le publica pe rețelele de socializare.

Totuși, deși a ajuns pe buletinul de vot, el nu a mai putut fi ales, deoarece Comisia pentru Situații Excepționale a interzis tuturor candidaților partidului „Șansă” să participe la alegerile locale. Autoritățile au explicat atunci că au luat această decizie pentru a evita influențarea rezultatelor scrutinului de către gruparea criminală condusă de Ilan Șor.

• Te-ar putea interesa și: CEC cere dizolvarea Partidului „Șansă”, afiliat fugarului Ilan Șor

În martie 2024, Galațchi și alte două persoane au fost reținute sub acuzația de finanțare ilegală a partidului „Șansă”. Ulterior, Ilan Șor a intervenit în apărarea sa, susținând că acesta este nevinovat. Pe 24 aprilie, același an, Galațchi a fost eliberat din detenție și plasat în arest la domiciliu.

În timpul ședințelor de judecată privind măsura preventivă, ele a spus presei că „doar ajuta oamenii”. În comunicatul Procuraturii Anticorupție s-a subliniat că, pe parcursul anchetei, el nu și-a recunoscut vina.

Dacă va fi găsit vinovat, Galațchi riscă o pedeapsă cu închisoarea de la trei la șase ani sau o amendă de până la 67.500 de lei.

Partidul „Șansă” ar putea fi lichidat la solicitarea Ministerului Justiției, care are la bază sesizarea Comisiei Electorale Centrale (CEC), care a invocat faptul că formațiunea nu a prezentat la timp rapoartele financiare. Liderul partidului, Alexei Lungu, a susținut că toate datele au fost prezentate la timp și că partidul este supus presiunilor autorităților. Prima ședință de judecată pe acest caz este programată pentru 5 mai.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Liderii AUR și POT au făcut anunțul după o întâlnire pe care au avut-o cu independentul Călin Georgescu, a cărui candidatură la alegerile din mai a fost respinsă de Curtea Constituțională a României.

George Simion, care în dimineața zilei de miercuri, 12 martie, spunea că nu va candida la prezidențiale, și-a schimbat radical mesajul și a spus că „toată presiunea este pentru revenirea la turul doi”.

Simion este în prezent investigat pentru incitare la violență. El susține că ancheta este o încercare de a-l asocia cu un protestul violent de lângă sediul Biroului Electoral Central (BEC) de duminică, 10 martie, când a fost luată decizia de respingere a candidaturii lui Georgescu. În timp ce oamenii protestau, el a postat pe rețele că autorii interdicției trebuie „jupuiți” în public, dar apoi s-a apărat spunând că a folosit „o metaforă”.

Analiștii consideră dacă va candida, Simion are șanse să ajungă în turul doi, unde s-ar putea confrunta cu Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului.

Președinta POT, deputata Anamaria Gavrilă a afirmat că își depune simultan candidatura cu Simion, în înțelegere, pentru a da mișcării suveraniste „toate șansele”. Ambii au spus, într-un mesaj comun, că după validarea candidaturilor, unul dintre ei se va retrage.

Cei doi trebuie să strângă 200 de mii de semnături până la 15 martie, ultima zi în care mai pot fi depuse candidaturi pentru prezidențialele repetate din mai. O eventuală retragere din cursa electorală poate fi anunțată până pe 19 martie.

Anunțul celor doi lideri de partide de extremă dreapta din Parlamentul României vine după ce prin respingerea candidaturii lui Georgescu a apărut riscul ca așa-zisul pol suveranist să rămână fără un candidat la prezidențialele din mai.

Atât Simion, cât și Gavrilă au evitat în trecut declarațiile explicit pro-ruse, spre deosebire de Georgescu. Cu toate acestea, toate cele trei partide naționaliste din Parlamentul de la București au votat împotrivă, iar apoi au și contestat la Curtea Constituțională o lege care permite armatei române să doboare dronele ce încalcă spațiul aerian al României - un fenomen ce s-a repetat de mai multe ori în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, de-a lungul Dunării.

Embed Răspândește

Protest la București după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00

Fostul premier care se vrea candidat al suveraniștilor

Fostul premier al României, Victor Ponta, lansat în politică drept social-democrat, a intrat miercuri în cursa pentru alegerile prezidențiale din mai, declarând că sprijină ceea ce a numit „schimbarea radicală” care are loc în SUA și prin care încearcă să atragă votanții cu înclinații naționaliste.

Ponta, care a demisionat din funcția de premier al României în noiembrie 2015, a mai candidat la prezidențiale în 2014, când a fost învins în turul doi de fostul președinte român, Klaus Iohannis.

La depunerea candidaturii sale noi, Ponta a spus că România are nevoie de „o schimbare radicală” și că „trebuie resetat și repornit tot sistemul”.

Ponta susține că „s-a schimbat mult” față de cum era în urmă cu zece ani, afirmând că în acest deceniu a încercat să nu îi dezamăgească pe cei care l-au votat și să îi „înțeleagă” pe cei care au votat împotriva sa la alegerile în care a fost învins de Klaus Iohannis.

Fost președinte al Partidului Social Democrat (PSD), aflat acum la guvernare, Ponta a fost exclus din rândurile formațiunii, care îl susține în schimb, alături de partenerii săi de coaliție, Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR), pe centristul Crin Antonescu.

România urmează să repete alegerile prezidențiale în două tururi pe 4 și 18 mai, după ce Curtea Constituțională a anulat scrutinul inițial din decembrie, invocând acuzații de ingerință rusă în favoarea lui Georgescu – acuzații negate atât de Moscova, cât și de Georgescu.

Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski a făcut această remarcă în timpul unui briefing la Kiev, unde a declarat că Ucraina sprijină efortul SUA de a pune capăt cât mai curând posibil invaziei de trei ani a Rusiei și că reluarea ajutorului militar american și a schimbului de informații au fost „foarte pozitive”.

El a mai spus că răgazul de 30 de zile ar putea fi folosit, de asemenea, pentru a discuta cu aliații eventuale garanții de securitate pentru Ucraina.

Discuțiile americano-ucrainene de la Jeddah, din 11 martie, au fost salutate ca un pas înainte de mulți lideri din țări aliate cu Ucraina și SUA, inclusiv de R. Moldova.

• Citește și: Mingea e în terenul Rusiei după ce Ucraina acceptă propunerea SUA de încetare a focului

Rusia a spus că trebuie să se mai gândească la ideea armistițiului. Rusia, care controlează aproape 20% din Ucraina, a obținut progrese pe câmpul de luptă în ultimul an, mai ales datorită avantajului său semnificativ în privința numărului de soldați.

„Depinde acum de Rusia ce urmează. Dacă vrea să își continue agresiunea împotriva Ucrainei sau nu”, a spus Zelenski.

La briefingul său de miercuri, președintele ucrainean, pe care Donald Trump l-a numit odată „dictator neales”, a mai spus printre altele că în Ucraina nu se pot ține alegeri în condițiile legii marțiale. Ea a fost decretată după invazia rusă pe scară largă din 2022, fiind de atunci prelungită periodic. Zelenski a mai spus miercuri că este gata să semneze acordul care ar permite SUA să exploateze minerale și pământuri rare din țara sa.

SUA ezită să dea Ucrainei garanții de securitate clasice, dar spune că odată ce va investi acolo, va avea interesul să-și apere investițiile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Atât președinta Sandu, cât și vicepremierul Popșoi, au salutat, în postări publicate pe X, progresele înregistrate la Jeddah de delegațiile SUA și Ucrainei „pentru obținerea unei păci juste și durabile”. Rezultatul negocierilor a fost salutat și de alți lideri mondiali.

Secretarul american de stat, Marco Rubio, a spus că SUA „vor lua legătura cu rușii” astăzi. El a declarat că speră să primească un răspuns pozitiv și „îi îndeamnă cu fermitate pe ruși să pună capăt tuturor ostilităților”, potrivit The Guardian.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a spus că ideea unui armistițiu de 30 de zile este „un pas important și corect către o pace justă pentru Ucraina”.

„Acum depinde de (președintele Vladimir - n.r.) Putin”, a spus cancelarul Scholz într-o postare pe X. Șeful interimar al guvernului german a reiterat și cererile similare pentru un răspuns din partea Rusiei.

Premierul britanic, Keir Starmer a salutat un „progres remarcabil” în negocierile dintre SUA și Ucraina.

Prim-ministrul, care a condus eforturile europene pentru a construi o misiune de menținere a păcii în cazul în care se ajunge la un acord pentru încheierea războiului, a spus că „mingea este acum în terenul Rusiei”.

China a spus miercuri că speră la „o pace durabilă și de lungă durată”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez a spus că Beijingul „a luat act de rapoartele relevante” și speră că „toate părțile prin dialog și negociere, vor găsi un plan de pace durabil și de lungă durată, care să țină cont de preocupările fiecărei părți”, scrie AFP.

• Te-ar putea interesa și: Mingea e în terenul Rusiei după ce Ucraina acceptă propunerea SUA de încetare a focului

Presa internațională scrie că președintele american, Donald Trump, s-a arătat dispus să-l invite din nou în vizită la Casa Albă pe liderul ucrainean, Volodimir Zelenski. Trump a mai transmis că plănuiește să discute săptămâna aceasta cu președintele rus, Vladimir Putin.

Kremlinul a spus miercuri că așteaptă să fie informat de către SUA cu privire la rezultatul discuțiilor dintre SUA și Ucraina din Arabia Saudită înainte de a comenta dacă un posibil armistițiu este acceptabil pentru Rusia, a notat Reuters.

În urma negocierilor, SUA au fost, de asemenea, de acord să reia sprijinul militar și schimbul de informații cu Ucraina, anterior suspendate de președintele Donald Trump. Ministerul polonez de Externe a confirmat miercuri, 12 martie, că ajutoarele americane au început să fie trimise din nou spre Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Responsabilii de organizarea testării-pilot vor participa, în perioada 12-14 martie 2025, la o serie de instruiri, în parteneriat cu un grup de experți din Estonia.

Specialiștii estonieni vor oferi instruiri privind platforma digitală utilizată pentru desfășurarea testării și vor explica aspectele tehnice și funcționale legate de aceasta. De asemenea, experții vor împărtăși din experiența lor, privind educația digitală.

„Implementarea testării digitale reprezintă un pas important în procesul de modernizare a sistemului educațional din Republica Moldova. Suntem mândri să colaborăm cu specialiști din Estonia, un exemplu de succes în educația digitală, pentru a asigura o tranziție eficientă spre o evaluare modernă, accesibilă tuturor elevilor”, a spus Lilia Ivanov, directoarea ANCE.

• Te-ar putea interesa și: Cum a reușit Estonia să aibă unul dintre cele mai bune sisteme educaționale din lume

În perioada 24-28 martie 2025, elevii din instituțiile participante la programul-pilot vor avea oportunitatea de a testa platforma digitală, pentru a se familiariza cu procesul, dar și pentru a fi identificate eventualele dificultăți tehnice.

Testarea națională la matematică pentru învățământul primar va avea loc pe 13 mai 2025.

Testarea în format digital pentru clasa a IV-a a fost realizată pentru prima dată anul trecut. La ea au participat câte 25 de elevi ai clasei a IV-a din liceele „Mircea Eliade” și „Gheorghe Asachi” din municipiul Chișinău.

Elevii au rezolvat la calculator, pe o platformă specializată, un test la matematică, în format digital, constituit din 14 itemi, timp de 60 de minute. Suplimentar, elevii au răspuns la un chestionar cu privire la gradul de înțelegere a itemilor/sarcinilor propuse în test.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit raportului Curții de Conturi, examinat la 11 martie, unitatea de terapie intensivă a Spitalului Clinic de recuperare și îngrijiri cronice, în trecut spital al Ministerului Sănătății, a fost reparată cu fonduri provenite dintr-un credit de 77,7 milioane de euro oferit R. Moldova pentru implementarea proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19”.

Auditorii au stabilit că pentru reparația secției de terapie intensivă din strada Gheorghe Cașu din Chișinău, au fost contractate lucrări în valoare de 25,4 milioane lei, costurile fiind ulterior majorate cu circa un milion de lei. Deși lucrările au fost încheiate, iar secția dată oficial în exploatare la 25 februarie 2024, pacienții nu sunt încă aduși în unitatea reparată.

Potrivit directoarei interimare a spitalului Rodica Scutelnic, secția nu este funcțională din cauza că „prizele din pământ nu corespund normelor în vigoare și asta pune în pericol securitatea pacienților”.

„A fost efectuat un proiect de împământare a prizelor din spital, care este în proces de execuție și urmează să fie finalizat în luna mai”, a declarat Scutelnic în cadrul ședinței Curții de Conturi în care a fost întrebată ce măsuri au fost luate pentru a remedia situația.

• Te-ar putea interesa și: Echipamente medicale de milioane de lei stau nefolosite în depozitele Spitalului de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”

În cadrul proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19”, de asemenea, au fost achiziționate teste și vaccinuri Covid-19, echipamente medicale, au fost renovate unități de terapie intensivă din mai multe spitale raionale, dar și edificiul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și alte centre de sănătate publică.

Creditul, oferit de Asociația Internațională pentru Dezvoltare, urmează să fie rambursat, pe tranșe, începând cu octombrie 2025, iar ultima plată este prevăzută pentru aprilie 2050.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te