Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu omologul său francez, Emmanuel Macron, la Paris, pe 17 noiembrie, unde au convenit asupra acordului, în contextul în care forțele rusești și-au intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei și au înregistrat progrese pe frontul de est.
„Va fi cea mai bună apărare aeriană, una dintre cele mai bune din lume”, a spus Zelenski după ce a semnat declarația de intenții privind achiziționarea avioanelor franceze.
Palatul Elysee a declarat că înțelegerea include și sisteme de apărare antiaeriană, muniție și drone - echipamente noi care nu provin din stocurile actuale ale forțelor armate franceze.
Parisul a livrat deja Kievului avioane de vânătoare Mirage, dar până acum nu s-a discutat despre Rafale – un avion de luptă considerat cândva nevandabil, mândria aeronauticii militare franceze.
Declarația de intenții este un angajament politic, nu o tranzacție de cumpărare care va fi încheiată ulterior, a precizat Palatul Elysée.
Potrivit textului semnat de cei doi lideri, finanțarea tranzacției ar urma să se facă prin programe ale Uniunii Europene și utilizarea activelor rusești înghețate (lucru pe care UE nu l-a aprobat încă).
Înțelegerea la care au ajuns Macron și Zelenski vine după ce, la începutul acestei luni, Suedia și Ucraina au anunțat că sunt aproape de a încheia un acord de finanțare care ar putea permite Kievului să cumpere până la 150 de avioane de luptă Gripen de generația a patra.
Kievul încearcă de mult timp să-și consolideze sistemele de apărare aeriană pentru a contracara superioritatea Rusiei în cel mai mare și mai sângeros conflict din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Kremlinul propune din nou un summit Putin-Trump
În timp ce Zelenski se afla la Paris pentru a semna acordul (el va călători mai departe spre Spania pe 18 noiembrie), Kremlinul a declarat încă o dată că speră să organizeze un al doilea summit între președintele Vladimir Putin și liderul american Donald Trump.
Cei doi s-au întâlnit în Alaska, la sfârșitul lunii august, în încercarea de a relansa negocierile de pace pentru Ucraina. Însă, discuțiile nu au dus la niciun progres.
SUA a impus sancțiuni împotriva giganților energetici ruși după mai multe runde de negocieri eșuate între Washington și Moscova, care urmau să pregătească un nou summit la Budapesta.
La scurt timp după o conversație între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, Trump a declarat că nu va „pierde timpul” întâlnindu-se cu Putin, dacă liderul de la Kremlin nu este pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Pe 17 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor la Moscova că summitul ar putea avea loc imediat ce pregătirile necesare vor fi finalizate, o poziție pe care a reiterat-o de mai multe ori în ultima perioadă.
„În acest moment, este dificil să prezicem când vor fi îndeplinite aceste condiții. Desigur, cu toții suntem interesați ca aceste condiții să fie îndeplinite cât mai curând posibil”, a declarat el.
„Prin urmare, imediat ce pregătirile vor fi finalizate și condițiile pentru organizarea summitului vor fi îndeplinite, sperăm că acesta va avea loc”, a adăugat Peskov.
- Te-ar putea interesa și: Trump vorbește de reluarea testelor nucleare. Are rost să ne temem?
Mass-media occidentală a relatat pe larg că poziția Rusiei cu privire la încheierea conflictului nu s-a schimbat prea mult de la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, în august, și care nu a dus la un armistițiu.
Pe 8 noiembrie, Trump a declarat că încă nu consideră că Rusia este dispusă să înceteze luptele, deși preferă în continuare Budapesta ca loc de desfășurare a unui summit de pace, odată ce vor fi îndeplinite condițiile pentru o astfel de întâlnire.
Trump a declarat pe 16 noiembrie că este deschis unor noi sancțiuni ale Congresului care ar viza „orice țară care face afaceri cu Rusia, fără să dea însă mai multe detalii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
