„Am primit o derogare completă de la sancțiuni pentru conductele TurkStream și Drujba”, a declarat Orban în cadrul conferinței de presă după întâlnirea cu Trump la Casa Albă, pe 8 noiembrie.
Deși oficialii americani nu au făcut niciun comentariu imediat, Trump a declarat anterior că va lua în considerare această măsură, recunoscând opțiunile limitate ale țării în ceea ce privește importul de energie.
„Analizăm această posibilitate, deoarece este foarte dificil pentru el să obțină petrol și gaze din alte zone”, a declarat Trump în timpul întâlnirii cu vechiul său aliat, Orban.
Orban, care a criticat adesea Europa pentru ceea ce el a numit o poziție „dură” față de Rusia în legătură cu invazia pe scară largă a Ucrainei, a declarat că energia rusă este „vitală” pentru Ungaria.
El a adăugat că poziția geografică fără ieșire la mare a Ungariei limitează țara și o obligă să cumpere petrolul rusesc exportat prin conductele Drujba, care traversează teritoriul ucrainean.
Întreruperea accesului ar avea consecințe grave pentru maghiari, a spus Orban, adăugând că problema nu ține de politică.
„Este o realitate fizică, deoarece nu avem un port”, a spus el.
Sancțiunile SUA împotriva Rusiei
Înaintea primei vizite a lui Orban la Casa Albă după mulți ani, cei doi lideri, uniți de mult timp de aceeași ideologie, s-au trezit pe poziții opuse în ceea ce privește politica privind importurile de petrol rusesc.
Luna trecută, Statele Unite au sancționat cele mai mari două companii petroliere din Rusia, pe fondul frustrării crescânde a lui Trump față de refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a pune capăt invaziei Ucrainei.
Serviciul maghiar al Europei Libere a relatat că, în urma conversațiilor cu surse din guvernul ungar, acesta considera că după un acord privind o scutire ar urma probabil un alt precedent european - o decizie de a exclude temporar filiala germană a Rosneft de la sancțiuni.
Sancțiunile SUA împotriva giganților energetici ruși au venit după mai multe runde de negocieri eșuate între Statele Unite și Rusia, care la un moment dat urmau să fie discutate la summitul dintre Trump și Putin de la Budapesta.
La scurt timp după o conversație între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, Trump a declarat că nu va „pierde timpul” întâlnindu-se cu Putin dacă liderul de la Kremlin nu era pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Presa occidentală a raportat că nu au existat schimbări semnificative în poziția Rusiei cu privire la încheierea conflictului de la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, în august, care nu a dus la un armistițiu.
Pe 8 noiembrie, Trump a declarat că încă nu vede Rusia dispusă să oprească luptele, deși preferă în continuare Budapesta ca loc de desfășurare a summitului de pace, odată ce vor fi îndeplinite condițiile pentru o astfel de întâlnire.
„Disputa fundamentală cu Rusia este că ei nu vor să oprească războiul din Ucraina”, a declarat Trump.
Ucraina susține sancțiunile americane
Atât Trump, cât și Orban au fost de acord că văd un posibil sfârșit al conflictului de aproape patru ani în viitorul „apropiat”. Liderul maghiar, care a fost cel mai mare aliat al Rusiei în UE, a afirmat că îi va prezenta lui Trump idei despre cum să pună capăt războiului.
În declarațiile sale pentru presă din aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că țara sa va sprijini summitul Trump-Putin de la Budapesta, dar numai dacă acesta va contribui la apropierea păcii.
Zelenski susține că Ucraina va găsi o modalitate de a pune capăt exporturilor de energie rusești către Europa, spunând că este un semn bun faptul că „Statele Unite sunt interesate de acest lucru”.
„Rusia trebuie să piardă războiul, iar cea mai mare pierdere a sa este atunci când nu poate comercializa resurse energetice”, a adăugat liderul de la Kiev.
