Au fost 301 voturi „pentru” și nouă „împotrivă”, în condițiile în care era nevoie de o majoritate de 233 de voturi ale senatorilor și deputaților.
Noul cabinet de miniștri de la București, care are 16 ministere și cinci vicepremieri, a fost susținut de coaliția constituită mai devreme în aceeași zi de Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) , Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și Grupul parlamentar al minorităților naționale.
„Din această seară, după depunerea jurământului, vom face tot ceea ce ține de noi să respectăm acest vot, să fim în serviciul țării noastre și să-i respectăm pe români”, a spus Bolojan într-o scurtă alocuțiune după anunțarea rezultatului votului.
Guvernul său trebuie să ia măsuri rapide de reducere a deficitului bugetar, cel mai mare din UE, după ani de cheltuieli peste posibilități și împrumuturi.
Cabinetul Bolojan, care a depus jurământul la scurt timp după votul din Parlament, este instalat la exact patru săptămâni de la depunerea jurământului de președinte de către Nicușor Dan.
Dan a câștigat alegerile prezidențiale din 18 mai cu promisiunea să-l nominalizeze premier pe Bolojan, să scoată România din criza datoriilor și să-i consolideze poziția în UE și NATO.
Ce promite Bolojan în numele cabinetului său
La prezentarea garniturii guvernamentale și a programului de guvernare în plenul Parlamentului, Bolojan, care a condus România ca președinte interimar din februarie până în mai, a spus că partidele coaliției de guvernare „au decis să lase la o parte diferențele dintre ele” pentru a sprijini „un guvern pro-occidental” cu misiunea „să ia măsurile economice necesare pentru a ieși dintr-o situație dificilă și a repune țara pe direcția dezvoltării”.
Apoi, a promis cetățenilor o „schimbare de mentalitate și de acțiune politică” și a spus că „reformele fundamentale” pentru a readuce România pe cursul de dezvoltare și prosperitate „vor începe cu statul și clientela politică”.
Bolojan a menționat trei direcții prioritare, în calitatea sa de prim-ministru: „ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățenii țării”, promițând și recuperarea întârzierilor în absorbția fondurilor europene.
Programul de guvernare prevede măsuri pentru o mai bună colectare a taxelor, creșteri de taxe și accize, majorarea impozitului pe dividende și profit, eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare, dar și limitarea pensiilor speciale.
Premier prin rotație și disciplină strictă în coaliție
Cinci dintre membrii guvernului și-au păstrat funcțiile deținute în cabinetul anterior, unul a schimbat portofoliul, iar celelalte numiri sunt noi. Din executiv fac parte două femei - la Externe și la Mediu - și, în premieră, în fruntea unui minister din România - cel al Muncii și Familiei - se află un etnic rom.
Votul în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului a fost precedat de o procedură-maraton de audiere a membrilor viitorului cabinet în comisiile parlamentare.
Acordul politic de constituire a coaliției ce ar urma să guverneze România în următorii patru ani prevede rotația la funcția de prim-ministru între PNL (2025-2027) și PSD (2027-2028). Adică după ce guvernul va fi condus timp de doi ani de Bolojan, pentru următorii doi ani în funcția de prim-ministru ar urma să fie desemnat un candidat al PSD.
Acordul prevede și o disciplină parlamentară strictă. „Niciun parlamentar, membru al partidelor și formațiunilor politice care fac parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moțiune de cenzură împotriva Guvernului”, se arată în document.
Susținerea Republicii Moldova pe traseul european
Prin semnarea acordului, formațiunile constituente și-au asumat, de asemenea, transparență în guvernare, distribuția echilibrată a celor 16 ministere între partidele din coaliție, precum și 34 de priorități de guvernare.
Printre acestea se numără „susținerea Republicii Moldova pentru accelerarea și menținerea traseului european și consolidarea valorilor democratice, respectiv întărirea sa economică, socială și culturală, în vederea integrării în Uniunea Europeană”.
Acordul numește „importante” măsuri ca „dezvoltarea infrastructurii, reducerea timpilor la frontieră și eficientizarea accesului la cetățenia română” pentru cetățenii moldoveni.
R. Moldova apare de câteva ori și în programul de guvernare, care vorbește atât despre „interconectarea strategică” peste Prut „inclusiv cuplarea piețelor de energie și gaze naturale”, dar și despre securitate.
„Securitatea, stabilitatea și prosperitatea R. Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluție negativă ce afectează R. Moldova se reflectă și asupra țării noastre”, se spune în programul de guvernare, care adaugă că România își asumă să contribuie, alături de alte state, „la întărirea capacității de apărare” a R. Moldova, dar și la integrarea ei europeană, alături de Ucraina și de țările candidate din Balcaniide Vest.
După Europa Liberă România, Hotnews, Agerpres, IPN
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
