Potrivit autorităților, interconectarea cu România este, în prezent, de 315 MW. În condițiile în care nevoile de import ale R. Moldova ajung la 650 MW, această capacitate este insuficientă. Necesitatea stringentă de import a energiei electrice în R. Moldova a venit pe 1 ianuarie 2025 când Federația Rusă a oprit livrarea gazelor către regiunea transnistreană. Acel gaz era folosit de Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană (centrala de la Cuciurgan) pentru a produce energie electrică și pentru a o livra pe malul drept al Nistrului.
De exemplu, MGRES a acoperit 82% din consumul de energie electrică în perioada iulie-septembrie 2024. În lipsa acestei energii, autoritățile au înlocuit-o cu cea de import din diferite surse, inclusiv din România, cum ar fi Nuclearelectrica sau bursa OPCOM.
R. Moldova mizează pe reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă
Cei doi miniștri ai energiei au discutat despre achiziția de energie electrică odată ce blocurile 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă (Nuclearelectrica) vor fi date în exploatare. România abia a semnat în noiembrie 2024 un contract pentru construirea acestor reactoare, reprezentând „cel mai mare proiect din domeniul energetic din România din ultimele decenii”. I-a luat peste 30 de ani de încercări repetate și eșecuri în dezvoltarea capacității nucleare românești.
Cele două reactoare noi vor avea o putere instalată de peste 1.400 MW și ar acoperi echivalentul consumului anual pentru peste 7 milioane de gospodării în România. Construcția lor este preconizată până în 2032.
În prezent, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 18% din consumul total de energie electrică al R. Moldova pentru luna februarie 2025.
De asemenea, ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu, a invitat companiile românești să participe la licitațiile pentru construcția parcurilor mari fotovoltaice și eoliene, cu capacitatea totală de 165 MW. Termenul limită pentru depunerea ofertelor expiră pe 31 martie 2025.
Gaze din Marea Neagră
Cei doi miniștri au abordat și subiectul creșterii volumului de gaze naturale stocate în România, în conformitate cu obligațiile R. Moldova de a stoca 15% din consumul anual al țării.
Părțile au discutat și despre încheierea unor acorduri prealabile care să garanteze accesul la achizițiile viitoare de gaze naturale și energie electrică, imediat ce încep extracțiile din Neptun Deep în 2027.
Proiectul presupune ca companiile OMV Petrol și Romgaz urmează să exploateze o suprafață de 7.500 km2 din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră pentru extragerea gazelor.
Prin Neptun Deep s-ar extrage în următoarele două decenii 100 miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră. Această cantitate ar acoperi nevoile energetice ale României timp de nouă ani.
OMV Petrom și Romgaz planifică săparea sondelor în 2025 și livrarea primelor gaze în 2027. Proiectul este estimat la 4 miliarde de euro.
Cu toate acestea, activiștii de mediu spun că Neptun Deep va polua mediul, prin deversarea în Marea Neagră a apelor uzate în primii 20 de ani de funcționare și nu se cunoaște compoziția chimică a acesteia. Mai mult, activiștii avertizează că exploatarea gazelor și consumul lor vor produce o cantitate ridicată de gaze cu efect de seră.
Ar avea de suferit inclusiv fauna și flora din Marea Neagră, deja poluate de războiul din Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
