La 14 februarie, câteva sute de feroviari au protestat la Chișinău, în fața Guvernului, Parlamentului și instituției prezidențiale. Feroviarii au protestat în aceeași zi, și la cele mai importante noduri feroviare din regiuni. Protestatarii, angajați ai companiei de stat Calea Ferată din Moldova (CFM), au revendicat achitarea salariilor restante.
Feroviarii nu și-au ridicat salariile din luna august 2024, iar mărimea acestora se apropie de 200 de milioane de lei.
„Ei n-au ce mânca”
Ion Zaporojan, liderul federației sindicale a feroviarilor, a comunicat Europei Libere, pe 15 februarie, că protestatarii nu au primit un răspuns clar din partea autorităților în ce privește remedierea problemei cu salariile. Suntem deciși să protestăm în continuare, spune liderul sindical, dar am putea renunța la ele, dacă autoritățile vor întreprinde acțiuni. Ion Zaporojan a spus că protestele vor reîncepe la sfârșitul lunii februarie și ar putea continua în lunile următoare.
„Ei n-au ce mânca”, a afirmat liderul sindical în discuția cu Europa Liberă, referindu-se la situația în care s-au pomenit unii angajați de la CFM. „Am tot fost hrăniți cu promisiuni, iar acum nu a ieșit nimeni în fața noastră [la proteste]”, cu excepția lui Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), care gestionează și domeniul transporturilor, a susținut Ion Zaporojan.
Feroviarii acuză că statul nu-și onorează obligațiile financiare în ceea ce privește investițiile în infrastructura feroviară și transportul de pasageri. Ei afirmă că, după adoptarea, acum un an, a noului Cod feroviar, valoarea totală a investițiilor statului ar trebui să alcătuiască 480 de milioane de lei. Autoritățile spun, la rândul lor, că aceste fonduri au fost sugerate de experți în unele studii, astfel că nu sunt „reglementate” sau „bătute în cuie.”
Fostul director al CFM, Oleg Tofilat, acum director al Asociației Patronale a Uniuni Transportatorilor și Drumarilor, a declarat pentru Europa Liberă că autoritățile nu înțeleg suficient de bine problemele din transportul feroviar. Potrivit lui, problema curentă a CFM constă în deficitul de lichidități, iar guvernul trebuie să-și asume obligația să facă această „injecție financiară.” Tofilat mai spune că actualul cadru legislativ pentru reglementarea vânzărilor activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat „practic te leagă de mâini și picioare.”
CFM are aproape 5000 de angajați și are în gestiune mai bine de 1200 de kilometri de cale ferată.
Ce spun autoritățile?
Vicepremierul Vladimir Bolea s-a adresat feroviarilor protestatari pe pagina sa de Facebook, exprimându-și „regretul enorm” că s-au acumulat restanțe care face să sufere familiile feroviarilor. Demnitarul susține că problemele de la CFM s-au acumulat cu anii și că autoritățile caută soluții. El a spus că vor fi vândute active ale CFM care nu mai sunt necesare, sugerând că vor fi operate optimizări. Bolea a dat vina pe „managementul anterior de a lua decizii complicate, dar necesare.”
Șeful interimar al CFM, Serghei Tomșa, s-a adresat și el feroviarilor pe Facebook, enumerând câteva soluții și dând asigurări că, în curând, administrația companiei va veni cu „detalii clare despre următorii pași” și despre etapa în care va începe lichidarea restanțelor salariale.
Agenția Proprietății Publice (APP), care este fondator al CFM, nu a reacționat la protestele feroviarilor. Anterior, însă, a anunțat că a creat o „comisie de cenzori” și un „comitet de audit” pentru „identificarea problemelor companiei.” APP spune că urmărește creșterea transparenței și eficienței CFM.
Vorbind, la 14 februarie, în fața protestatarilor, secretarul de stat la MIRD, Mircea Păscăluță, a declarat că autoritățile sunt angajate, între altele, în discuții cu România și Ucraina pentru a asigura volume de mărfuri transportate pe calea ferată moldoveană, astfel încât să genereze venituri.
Geneza crizei de la CFM
Invitat, recent, în podcastul Europei Libere „În esență...”, Mircea Păscăluță a declarat că volumul mărfurilor transportate s-a prăbușit de la 2,9 milioane de tone în 2023 la 1,9 milioane de tone în 2024 – un volum „derizoriu”.
Mircea Păscăluță dădea asigurări la Europa Liberă că falimentul sau darea în concesiune a CFM nu vor fi admise și că autoritățile sunt în căutarea unei „modalități urgente” de subvenționare a întreprinderii de stat. Din cauza situației complicate de la CFM, în 2024 s-a operat cu optimizări de personal, cu suspendarea unor curse de tren naționale și comasarea anumitor stații. Măsurile au generat economisiri de peste 105 milioane de lei, iar în acest an vor fi aplicate alte acțiuni de optimizare ce vor aduce economisiri estimate la circa 60 de milioane de lei.
Actuala guvernare spune că situația de la CFM s-a creat din cauza investițiilor insuficiente din ultimii 10-15 ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
