Curtea Constituţională din Republica Federală, cu sediul la Karlsruhe, a dat câştig de cauză partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).
În sentinţa dată publicităţii la Karlsruhe se spune că dreptul la egalitatea de şanse a fost încălcat prin faptul că Fundaţia Desiderius Erasmus, apropiată partidului AfD, nu a primit subvenţiile acordate celorlalte fundaţii apropiate partidelor din Bundestag, parlamentul federal german.
În 2019, partidul AfD a cerut 1,4 milioane de euro pentru finanţarea unor activităţi ale fundaţiei, care poartă numele umanistului renascentist, Desiderius Erasmus von Rotterdam. Cererea a fost respinsă. În acest context s-a evocat politica anti-sistem a partidului eurosceptic AfD, cât şi derapajele xenofobe şi antimigraţioniste, calificate de unii drept extremiste de dreapta.
Fundaţia a fost înfiinţată în 2017, patru ani după apariţia partidului AfD, având sediul în oraşul Lübeck. Presa democratică germană a salutat decizia Bundestagului de a nu finanţa fundaţia unui partid care are o doctrină naţionalistă, întreţine relaţii cu organizaţii radicale de dreapta şi nu se distanţează convingător de politica lui Putin. În multe articole s-a invocat şi faptul că în câteva land-uri federale AfD se află în vizorul Serviciului de Informaţii Interne (Verfassungsschutzschutz) fiind suspectat de acţiuni anti-constituţionale. O membră AfD a fost arestată anul trecut, fiind învinuită de a fi participat la pregătirea unei lovituri de stat. (Cf. „Puciul dejucat şi consecinţele pentru Germania”, RFE, 14. 12. 2022.)
Plângerea înaintată Curţii Constiţionale a fost întocmită de către Erika Steinbach care, din 2018, este şefa Fundaţiei.
În semn de protest faţă de politica migraţionistă liberală a Angelei Merkel, Steinbach a demisionat din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) în 2017, păstrându-şi mandatul parlamentar. Ea a reproşat creştin-democraţilor că şi-au trădat rădăcinile doctrinare de dreapta.
Cine este Erika Steinbach?
Steinbach s-a născut, în 1943, în Prusia Apuseană (Westpreußen), teritoriu ce aparţine astăzi Poloniei. Între anii 1997 şi 2014 a fost şi preşedinta Uniunii Izgoniţilor (Bund der Vertriebenen). Din această organizaţie postbelică fac parte mai toate asociaţiile etnicilor germani, repatriaţi din răsăritul Europei, inclusiv cele din România, Ungaria, Cehia, Slovacia, fosta Iugoslavie sau Rusia. Succesorul Erikăi Steinbach este Bernd Fabritius, născut în Transilvania.
Abia în februarie 2022, Steinbach a devenit membră AfD. Pe lângă activitatea ei intensivă pe reţelele de socializare, ea a provocat mai multe scandaluri politice şi a răspândit informaţii false (Fakenews). (O sinteză sumară a scandalurilor a prezentat ziarul Frankfurter Rundschau, în 2021.)
În ceea ce priveşte poziţionarea faţă de războiul din Ucraina, fundaţia a difuzat în martie trecut un comunicat în care condamnă agresiunea. În acelaşi timp, critică politica din perioada Merkel, cerând reintroducerea grabnică a serviciului militar obligatoriu.
Sugestie în sentinţa de la Karlsruhe
Sentinţa de la Karlsruhe însă mai conţine o sugestie. Acolo se spune că parlamentul ar trebui să adopte cât mai repede o lege care reglementează finanţarea fundaţiilor apropiate partidelor. Comentatorii sentinţei spun că într-o lege s-ar putea introduce un articol care defineşte clar în ce constă promovarea educaţiei democratice, obligatorie pentru fundaţii. Nerespectarea liniei directoare ar duce automat la excluderea unei fundaţii de la dreptul de a obţine subvenţii de stat. Când şi cum va arată această lege se va vedea în viitor. Deocamdată, finanţarea fundaţiilor funcţionează în baza unor înţelegeri tradiţionale, încetăţenite în parlament. Toate fundaţiile se bucură de finanţări substanţiale, în afară de cea a AfD, ceea ce de acum încolo se va schimba, pentru a nu afecta competiţia între, precum subliniază judecătorii din Karlsruhe.
Iată aici subvenţiile acordate în anul 2022 fundaţiilor apropiate partidelor parlamentare care întreţin birouri externe în diferite ţări, inclusiv în România sau în Republica Moldova:
Fundaţia Konrad Adenauer, apropiată Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a fost subvenţionată cu 45,6 milioane de euro; Fundaţia Friedrich Ebert, apropiată Partidului Social-Democrat (SPD) a primit 41,3 milioane; Fundaţia Friedrich Naumann, apropiată Partidului Liberal (FDP) 16,4 milioane; Fundaţia Rosa Luxemburg apropiată Partidului Stângii (Die Linke) s-a bucurat de 15,7 milioane iar Fundaţia Heinrich Böll, apropiată Partidului Ecologist (Bündnis 90/Die Grünen) a primit 15,6 milioane de euro.
