După arestarea unui grup de conspiratori extremişti de dreapta, ministrul de interne din Turingia, Georg Maier, a declarat că în următoarele zile vor avea loc alte descinderi. Miercuri au fost arestate 25 de persoane, suspectate de a fi încercat să pună la cale o lovitură de stat, să atace parlamentul federal şi să înlocuiască actualul executiv german cu un guvern militar.
Aproape toţi cei 25 de arestataţi şi identificaţi ca apropiaţi ai nucleului de conspiratori au activat în cadrul organizaţiei eterogene, numită Reichsbürger (Cetăţeni ai Reichului), în mişcarea coronasceptică „Querdenken” (în traducere aproximativă: „gândire transfersală” sau „gândire laterală”) şi în cea cunoscută sub denumirea Q-Anon. (cf. „Q-Anon, corona-protestele şi conspiraţionismul”).
Henric al XIII-lea
S-a aflat că funcţia de prim-ministru în guvernul fantomă al extremiştilor de dreapta era rezervată liderului puciştilor, Heinrich Reuß. Acesta este un nobil german, activ în cadrul organizaţiei „Cetăţeni ai Reich-ului” (Reichsbürger) care se mai prezintă şi sub numele Henric al XIII-lea. Guvernul militar condus de el urma să iniţieze tratative cu puterile aliate din coaliţia antihitleristă – asta în vederea recunoaşterii executivului.
Organizaţia eterogenă Cetăţeni ai Reichului nu recunoaşte statul german. Adepţi radicali şi violenţi ai organizaţiei au încercat deja, în 2020, să forţeze intrarea în clădirea Parlamentului Federal din Berlin.
Birgit Malsack-Winkemann
Funcţia de ministră a justiţiei în guvernul militar al complotiştilor urma să fie preluată de Birgit Malsack-Winkemann, o juristă născută în 1964. Pînă anul trecut, Malsack-Winkemann a fost deputată în Bundestag (în Parlamentul german), făcând parte din grupul deputaţilor partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).
După pierderea mandatului, ea a lucrat până miercuri ca judecătoare la Berlin. Faptul că ea se află între cei arestaţi a determinat conducerea partidului AfD să se delimiteze public de Malsack-Winkemann. Alţi demnitari ai partidului însă nu au urmat această linie, optând pentru interpretări cu iz conspiraţionist.
Georg Pazderski
Astfel, Georg Pazderski susţinea pe Twitter că lovitura autorităţilor dată complotiştilor nu ar fi fost nimic altceva decât o manevră pentru a acoperi atacul sângeros al unui african asupra unei tinere din localitatea Illerkirchberg. Acelaşi politician, cunoscut pentru poziţia sa anti-musulmană, mai afirmă că s-a încercat o abatere a atenţiei publice pentru a nu se dezbate subiectul politicii migraţioniste greşite a actualului guvern.
Malsack-Winkemann nu este singura persoană arestată care provine din partidul AfD. A mai fost arestat şi un membru al consiliului local dintr-un orăşel estgerman. În opinia presei naţionaliste germane aceste reţineri se vor instrumentaliza şi folosi pentru justificarea unor acţiuni de supraveghere strictă a partidului AfD de către Serviciul de Informaţii Interne (Verfassungsschutz).
Arestarea fostei deputate AfD, Birgit Malsack-Winkemann aruncă o lumină extrem de nefavorabilă asupra partidului din care face parte şi care încearcă să se prezinte ca o formaţiune de centru-dreapta. S-a aflat că Malsack-Winkemann frecventa cercuri ezoterice şi răspândea ideile propagate de mişcarea conspiraţionistă Qanon.
Patrioţi Uniţi
(Adepţii acestei mişcări s-au remarcat mai ales în timpul demonstraţiilor contra măsurilor sanitare impuse pentru combaterea coronapandemiei. Au manifestat în diferitele ţări cu inscripţii antisemite, susţinând că epidemia este doar un pretext pentru instalarea unui guvern mondial, condus de către forţe oculte. Un partid inspirat din această ideologia a luat fiinţă şi în România. Fondatorii au creat mai întâi grupuri pe reţele sociale - Q-Anon-Ro şi Q-Anon-Romania - şi au sprijinit manifestaţiile coronasceptice. În cele din urmă s-a înfiinţat şi o formaţiune, înregistrată oficial, în iulie, sub numele de Partidul Patrioţilor Qanon – PPQ.)
În Germania persoane radicalizate, care au idei similare cu adepţii Qanon, au creat organizaţia Patrioţi Uniţi. În aprilie, câţiva membri ai acestei grupări au pus la cale un plan de răpire a ministrului german al sănătăţii, Karl Lauterbach.
Acţiunea a fost dejucată de către autorităţi. Totuşi, şi după acest incident, pericolul radicalizării scenei extremiste de dreapta a fost subestimată, ceea ce au recunoscut acum numeroşi politicieni şi reprezentanţi ai justiţiei, poliţiei şi serviciilor secrete.
