Eurostat: cea mai scumpă cafea se bea în Finlanda, în vreme ce singura țară europeană în care prețul cafelei nu a crescut în ultimul an este Malta.
Marea publicație britanică The Economist a inventat «indicele Big Mac», încă din 1986. Altfel zis, e vorba de un soi de indice ludic pentru a lămuri dacă monedele sunt la nivelul lor „corect”. Se bazează pe teoria parității puterii de cumpărare (PPP, purchasing power parity), ideea de bază fiind că pe termen lung cursurile de schimb ar trebui să se îndrepte spre un curs care ar egaliza prețurile unui coș identic de bunuri și servicii (în acest caz, un burger McDonald's) în oricare două țări care sunt comparate.
„Burgeronomia” (burgernomics) a devenit intre timp un standard global, inclus chiar și în manuale și în studiile academice.
Iată însă că și Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, e pe cale de a crea un indice similar pornind de la prețul unei cești de cafea.
O ceașcă de cafea fierbinte dimineața este o rutină zilnică pentru mulți. Cu toate acestea, creșterile recente ale prețurilor ar putea face din acest tabiet bazat pe un produs de bază practic un gest de lux. Datele pentru august 2022 arată că prețul cafelei în UE a fost în medie cu 16,9% mai mare decât în august 2021, în timp ce în august 2021, prețul cafelei a fost în medie cu 0,5% mai mare decât în august 2020. Din octombrie 2021, inflația anuală a fost în continuă creștere.
Pentru consumatorii care își beau cafeaua cu lapte și/sau zahăr, acest ritual de dimineață ar putea fi și mai scump, deoarece prețurile acestor articole au crescut vertiginos în ultimul an. Prețul laptelui proaspăt integral a crescut în medie cu 24,3% între august 2021 și august 2022, în timp ce cel al laptelui proaspăt cu conținut scăzut de grăsimi a crescut cu 22,2% în aceeași perioadă.
În august 2022, inflația anuală a zahărului a fost de +33,4%, de la +0,8% în august 2021.
Datele arată că toate aceste patru articole au înregistrat o creștere a prețurilor în toate statele membre ale UE, cu excepția Maltei, care nu a raportat nicio modificare a prețului laptelui proaspăt cu conținut scăzut de grăsimi.
Examinând cele mai mari creșteri ale inflației anuale pentru fiecare produs, Lituania și Estonia apar în trei dintre cele patru produse: cafea și lapte proaspăt cu conținut scăzut de grăsimi pentru ambele, lapte proaspăt integral (+45,8%) pentru Lituania și zahăr (+81,2%) pentru Estonia.
Cea mai mare inflație anuală în august 2022 a fost raportată pentru zahăr, cu creșteri notabile în Polonia, cu 109,2%, urmată de Estonia (+81,2%), Letonia (+58,3%), Bulgaria (+44,9%) și Cipru (+43,2%) ).
Când vine vorba de cafea, Finlanda a înregistrat cea mai mare inflație anuală cu +43,6% în august 2022, urmată de Lituania (+39,9%), Suedia (+36,7%), Estonia (+36,4%) și Ungaria (+34,3%).
Fanii laptelui din Ungaria, Lituania și Croația au văzut creșteri substanțiale ale prețurilor atât la laptele integral gras, cât și la laptele cu conținut scăzut de grăsimi. Cele mai mari creșteri anuale ale prețurilor la laptele cu conținut scăzut de grăsimi dintre statele membre ale UE în august 2022 au fost înregistrate în Ungaria (+51,7%), Lituania (+46,8%), Croația (+43,5%), Cehia (+43,3%) și Letonia (+40,1%), iar pentru laptele gras integral în Lituania (+50,2%), Croația (+41,2%), Estonia (+38,9%), Germania (+30,6%) și Ungaria (+30,1%).
Am mai scris aici despre decăderea inexorabilă a micului dejun britanic post-Brexit (Brexit is breakfast), ba chiar și despre felul în care inflația a dus la erodarea acelei instituții fundamentale a societății britanice care este „the pub”.
Dacă însă și simpla ceașcă de cafea va deveni un lux, atunci unii estici, precum românii mai în vârstă, care au cunoscut privațiunile alimentare sub Ceaușescu, vor putea regăsi mecanisme vechi de supraviețuire, pe care occidentalii nu le cunosc, precum fierberea de mai multe ori a zațului.
