După guvernul suedez si premierul danez, Letonia a acuzat astăzi, miercuri 28 septembrie, în mod oficial Rusia că s-ar afla la originea celor două explozii care au avariat grav conductele de gaz Nord Stream 1 si 2 din Marea Baltică.
Ministrul leton al apărării, Artis Pabriks, a spus că NATO și UE trebuie să coopereze pentru a investiga incidentul și a proteja de acum înainte mai bine conducta.
Moscova a reacționat de îndată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov numind acuzația «stupidă și absurdă». Consorțiul Nord Stream e dominat de gigantul rusesc al energiei Gazprom, care deține 51% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt deținute în special de firme germane.
Scurgeri inexplicabile de gaze raportate din gazoductele Nord Stream 1 şi 2
Luni, gazoductele Nord Stream care leagă Rusia de Germania, trecând pe sub Marea Baltică, au fost ambele afectate de scurgeri spectaculoase precedate de explozii subacvatice. Uniunea Europeană a promis „cel mai puternic răspuns posibil” la acest „sabotaj”.
Opinia experților este că sabotajul subacvatic - o operațiune foarte complexă și care nu poate fi decât opera unui stat - a fost pregătit cu multe luni în urmă.
Dacă va fi dovedită, sabotarea conductelor va avea ca rezultat „cel mai puternic răspuns posibil”, a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
UE a acuzat anterior Rusia că folosește aprovizionarea cu gaz și conducta Nord Stream ca armă împotriva Occidentului.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut ecou mesajului șefei Comisiei von der Leyen:
„Actele de sabotare Nord Stream par a fi o încercare de a destabiliza în continuare aprovizionarea cu energie către UE”, a spus el pe Twitter.
Ucraina a mers și mai departe, acuzând Rusia de „atac terorist”.
Seismologii au raportat explozii subacvatice înainte de apariția scurgerilor. Comandamentul Apărării Danemarcei a publicat imagini cu scurgerile care arată bule - cea mai mare are un diametru de 1 km la suprafața Mării Baltice.
„Nu există nicio îndoială că acestea au fost explozii”, a spus Bjorn Lund de la Centrul Național de Seismologie din Suedia.
Experții occidentali, ba chiar și guvernul Marii Britanii, și-au exprimat de mult timp temerile că submarinele rusești din Atlantic și din alte ape nordice ar putea căuta să lovească cablurile submarine esențiale pentru funcționarea internetului mondial. Exploziile de săptămâna aceasta fac ca acele temeri să pară mai puțin fanteziste.
15 țări din UE vor să limiteze prețurile la gaze
Un grup de state membre, printre care Franța, Belgia și Italia, dar și România, au trimis o scrisoare fără echivoc Comisiei, marți seara, apunând: „Recunoaștem eforturile depuse de Comisie și măsurile pe care le-a propus pentru a depăși criza. Dar cea mai importantă problemă încă trebuie abordată: prețurile angro la gaze naturale”, se spune în scrisoarea trimisă estonei Kadri Simson, comisar pentru energie.
Uniunea a propus o serie de măsuri menite să stopeze creșterea prețurilor la energie, dar nu a plafonat prețurile la gaze, o soluție care provoacă dezbateri intense în rândul celor douăzeci și șapte.
