Parlamentul examinează joi 7 aprilie o lege care va interzice televiziunilor moldovene să difuzeze programe de știri și dezbateri produse în Rusia. Dacă votul în plen va fi același ca în comisia parlamentară de resort, inițiativa legislativă privind securitatea informațională va fi adoptată în prima lectură. Ea va permanentiza interdicția care funcționează deja în R. Moldova datorită stării de urgență introdusă după invadarea Ucrainei de către trupele ruse, pe 24 februarie.
Prevederi principale și similitudini cu restricțiile din 2018
Inițiativa legislativă de 14 pagini a fost introdusă de deputați ai majorității PAS în frunte cu președintele parlamentului, Igor Grosu, și a trecut cu 7 voturi la 3 prin Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Vizează modificarea multor legi și are ca scop principal lupta cu dezinformarea și propaganda rusă. Proiectul de lege mai propune însă și combaterea știrilor false produse pe plan local prin amenzi aplicate autorilor și sancțiuni care pot merge până la suspendarea emisiei, în cazul televiziunilor.
Interdicții privind retransmisiunile din Rusia cu scopul apărării spațiului informațional autohton au fost adoptată prin lege și în 2018 de către guvernarea în frunte cu Partidul Democrat. Au fost însă anulate doi ani mai târziu de majoritatea condusă de socialiști pe motiv că ar îngrădi libertatea de exprimare.
Unii experți independenți au criticat interdicțiile vechi de pe alte poziții, spunând că nu prevedeau un mecanism real de oprire a dezinformării rusești și că puteau fi ocolite cu ușurință.
Principalele critici față de noua inițiativă
Inițiativa nouă introdusă de majoritatea PAS a stârnit și ea critici atât din partea socialiștilor, aflați acum în opoziție, cât din partea unor jucători de pe piața media, în special din cauza acestei prevederi controversate: Serviciul de Informații și Securitate (SIS) va primi prin lege dreptul să dispună instantaneu oprirea unei resurse media de pe internet în cazul în care crede că răspândește falsuri.
|
„Furnizorii de rețea sau servicii de comunicații electronice accesibile publicului, în temeiul indicației executorii a Serviciului de Informații și Securitate, au obligația de a bloca imediat accesul utilizatorilor din Republica Moldova la sursele cu conținut online incluse în ordinul menționat”.
|
Deputata socialistă, Adela Răileanu, a scris pe pagina sa de Facebook că legea va impune „o cenzură nemaivăzută”.
Vitalie Eșanu, antreprenor IT de la Chișinău, a numit „groaznică” această propunere, iar despre întreaga lege a spus că va aduce R. Moldova „cu un pas mai aproape de Rusia”. „Aparent, ideea e nobilă – suntem în război și așa mai departe. Dar dacă vine cineva la putere cu altă viziune, această lege o să fie foarte mult în detrimentul democrației”, a spus Eșanu într-un comentariu Europei Libere.
Cunoscut mai ales ca fondator al site-ul privesc.eu care difuzează în regim live conferințele de presă și alte evenimentele publice din R. Moldova și România, antreprenorul crede că, dacă ar trece intactă prin parlament, inițiativa legislativă îi va pune SIS-ului în mâini o armă extrem de periculoasă. Reproșul lui față de autorități e că nu au ales mijloace potrivite pentru lupta cu dezinformarea, care acum se face mai degrabă pe rețele de socializare online, decât pe portalurile de știri. „Este un fel de simulare a luptei cu propaganda, deși lupta cu propaganda trebuie să se facă altfel, nu prin interzicere, ci prin educație”, a mai spus antreprenorul.
Cum se apără autorii inițiativei
Deputata PAS, Liliana Nicolaescu Onofrei, care conduce comisia parlamentară de resort, a respins criticile privind puteri discreționare acordate SIS-ului. Tot ce i se va permite de acum încolo e să lupte cu dezinformarea, devenită o mare problemă în pandemie, dar mai ales de când a început războiul.
„SIS nu va interzice orice și oricum, sau după bunul plac, ci anume acțiunile care sunt calificate ca și amenințări la adresa securității informaționale în concepția securității informaționale a R. Moldova. Deci, acolo sunt expuse aceste aspecte – ce anume reprezintă amenințări – și doar în acest caz SIS ar putea să acționeze”, a declarat Onofrei Europei Libere, pe 6 aprilie.
Parlamentara care este și una din autoarele proiectului de lege mai spune că rolul proiectului e să includă dezinformarea în rândul abaterilor identificate și sancționate de lege, lucru care a lipsit până acum și a făcut dificilă intervenția instituțiilor statului. „Noi am propus să fie sporite sancțiuni existente deja și am propus să existe sancțiuni și pentru situații în care sunt constatate producerea de dezinformare și știri false care afectează securitatea spațiului informațional”, a spus Onofrei.
Ea susține că urmează noi dezbateri publice pe marginea inițiativei legislative, anunțând că la ele vor lua parte și experți ai Consiliului Europei.
