Evoluțiile principale:
- Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a cerut intensificarea eforturilor pentru păstrarea păcii, în contextul temerilor legate de o invazie iminentă a Rusiei în Ucraina. Zelenski a făcut cunoscut că autoritățile de la Kiev se pronunță pentru o reuniune de urgență a așa-numitului Grup Trilateral de Contact (GTC), înființat pentru găsirea unei soluții diplomatice la începutul, acum șapte ani, a conflictului armat dintre armata ucraineană și separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei.
- Președintele Franței Emmanuel Macron și cel al Rusiei Vladimir Putin au stat de vorbă la telefon despre tensiunea crescândă din criza ucraineană, a anunțat oficiul prezidențial francez pe 20 februarie. Această discuție a fost un „ultim efort posibil și necesar pentru evitarea unui conflict major în Ucraina”, a spus Palatul Elysée.
- Rusia și Belarus prelungesc manevrele militare comune programate inițial să se încheie pe 20 februarie, a anunțat Ministerul Apărării de la Minsk. Anunțul face să crească și mai mult presiunea asupra Ucrainei, în contextul avertismentelor lansate de Occident privind un atac iminent al Rusiei împotriva acestei țări.
- Boris Johnson: Washingtonul și Londra ar putea tăia accesul firmelor rusești la dolari americani și lire sterline, dacă Rusia atacă Ucraina.
- Pe 20 februarie, Ucraina a suspendat, din cauza bombardamentelor masive, operațiunile la unul din cele șapte puncte de control ale sale către regiunea Donbass, controlată de separatiștii pro-ruși. O misiune de de monitorizare a OSCE a raportat o „creștere dramatică” în ultimele zile a violărilor acordului de încetare a focului pe volatila linie a frontului dintre armata ucraineană și separatiștii sprijiniți de Rusia din estul Ucrainei.
- Vorbind la Conferința anuală de securitate de la München, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a spus că țara sa își va apăra teritoriul cu sau fără partenerii ei.
- NATO se așteaptă la un „atac pe scară largă” în Ucraina din partea armatei ruse, a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Jens Stoltenberg pentru televiziunea germană ARD, în marginea Conferinței anuale de securitate de la München
Întrebările-cheie:
Ce fac trupele ruse?
Rusia a testat cu succes pe 19 februarie mai multe tipuri de rachete strategice: rachete balistice hipersonice de ultimă generație, rachete de croazieră, și rachete balistice cu capacități nucleare, ca parte a unui exercițiu militar planificat, a anunțat Kremlinul într-o declarație citată de agențiile internaționale de presă. „Toate rachetele și-au atins țintele, confirmându-și obiectivele de performanță”, se spune în declarația de la Kremlin, care adaugă că la manevre au luat parte bombartiere Tu-95 și submarine. Exercițiile au avut loc la doar câteva ore după ce Washingtonul a afirmat că e acum sigur că Moscova intenționează să invadeze Ucraina în câteva zile. Rusia spune că nu are asemenea planuri, dar Washingtonul insistă căm având aproximativ 150.000 de militari ruși la granițele cu Ucraina, la care se adaugă cei aproximativ 40.000 din regiunile separatiste din estul Ucrainei, Moscova a luat deja decizia să-și atace țara vecină.
Cum merge diplomația?
A continuat așa-numita diplomație telefonică. Președintele Franței Emmanuel Macron a stat de vorbă la telefon cu cel al Ucrainei Vladimir Zelenski, la cîteva ore după ce a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Discuția cu Putin a fost un „ultim efort posibil și necesar pentru evitarea unui conflict major în Ucraina”, a spus Palatul Elysée. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus joi la Bruxelles, la un summit ad-hoc pe tema ucraineană, că diplomația „încă nu și-a spus ultimul cuvânt”. În caruselul diplomatic, europenii joacă rolul prim. După Franța și Germania, și Italia s-a înscris săptămâna aceasta în cursa diplomatică pe traseul Kiev-Moscova. Ministrul de externe de la Roma, Luigi di Maio, a spus joi la Moscova că se pregătește o întrunire tot în capitala rusă între Vladimir Putin și Mario Draghi, premierul Italiei. Italia este considerată, dintre democrațiile vest-europene, una dintre cele mai apropiate de Rusia.
Ce face NATO?
Ca și Statele Unite, NATO se pronunță mai degrabă sceptic în privința deschiderii reale a Rusiei spre dialog, acuzând-o că tăinuiește adevărul în privința acumulării de trupe de la granița cu Ucraina. Alianța nu doar că nu a dat curs somațiilor ruse să retragă forțe din estul Europei, dar a anunțat consolidarea pe termen lung a flancului său estic, inclusiv prin constituirea unui grup de luptă permanent în România, condus de francezi. Între timp, ministerul german al apărării a spus că își pune în stare de alertă ridicată trupele din cadrul forței NATO de reacție rapidă, pentru a putea fi desfășurate repede, dacă escaladarea tensiunilor cu Rusia va face necesară activarea forței de răspuns a Alianței Nord-Atlantice.
Cum privesc situația ucrainenii?
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că primirea în NATO este un vis îndepărtat pentru Kiev. Vorbind la Mariupol, el a spus că „nu ucrainenii decid când intră în NATO”. Declarații asemănătoare a făcut și după vizita la Kiev, luni, 14 februarie, a cancelarului german Olaf Scholz. În vreme ce devine tot mai vizibilă posibilitatea amânării „visului NATO”, Ucraina primește, pe de altă parte, o nouă injecție macro-financiară de 1,2 miliarde de euro de la UE. Miercuri, când unii așteptau invazia rusă, ucrainenii au demonstrat la scară națională pentru unitate.
Care este riscul pentru Moldova și ce face Chișinăul?
Moldova are trupe rusești staționate în Transnistria și rămâne în mare măsură dependentă energetic de Rusia. Ca și Ucraina, Moldova primește periodic de la Moscova mesaje că nu trebuie să se apropie de NATO – chiar dacă este neutră prin Constituție. Pe fondul escaladării crizei ucrainene, președinta R. Moldova Maia Sandu și-a exprimat solidaritatea cu „țara vecină prietenă”.
Înaintea agravării crizei, Ucraina a spus că Rusia ar putea folosi Transnistria ca să însceneze un fals conflict care să-i justifice o invazie în Ucraina. Autoritățile moldovene au spus că sunt gata, le nevoie, să primească refugiați din Ucraina. Aliații guvernării PAS din UE (grupul PPE din Parlamentul European, de ex.) încearcă să folosească criza ucraineană pentru îmbunătăți și mai mult imaginea de poveste de succes a Moldovei în Parteneriatul Estic.
