(Șefa guvernului Moldovei, Natalia Gavrilița se afla într-o vizita de două zile la Bruxelles, la sediul Uniunii Europene. În cursul dimineții, doamna Gavrilița a avut o întrevedere cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, care a afirmat că pentru Uniunea Europeana, Moldova este ” un partener important” și că Uniunea susține programul de reforme al noilor autorități moldovene. Pe agenda discutiilor s-a aflat și relația Uniunii cu țările Parteneriatului Estic înaintea summitului anunțat pentru luna decembrie.
Luna aceasta, Comisia Europeană a aprobat eliberarea primelor ajutoare financiare de peste 36 de milioane de euro dintr-un total de 600 de milioane promise R. Moldova pentru redresarea economică, după pandemia de coronavirus.
Fiind la prima sa călătorie în străinătate după instalarea în funcție din luna iulie, șefa cabinetului de miniștri și guvernul ei deja se confruntă la Chișinău cu critici, pentru că ar fi dat start reformelor din justiție cu încălcarea procedurilor democratice. Legile prin care majoritatea PAS din parlament și guvernul instalat de ea, dar mai ales Ministerul Justiției, și-au atras aceste critici vizează atât schimbările din legea procuraturii, cât și pe cele din legea cu privire la Comisia Națională Anticorupție sau o serie de agenții de sub control parlamentar, cum e Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică sau Consiliul Audiovizualului, pe care noile autorități ar vrea să le remanieze rapid, pentru a lansa o luptă eficientă cu corupția.
Analistul de la Chișinău, Vlad Țurcanu, crede, însă, că rezervele, exprimate nu doar de opoziție, dar și de societatea civilă și la un timp atât scurt de la startul acestor reforme, contează bineînțeles pe plan intern, dar pe cel extern vor conta mai mult rezultatele:
„UE și ceilalți parteneri internaționali ai R. Moldova girează în continuare fără nici un fel de rezerve guvernarea de la Chișinău. Toate aceste detalii pe care le discutăm noi la Chișinău sunt importante pe plan intern, dar după cum se vede R. Moldova dintr-o parte, după ce Maia Sandu a devenit președinte și un guvern pro-european a fost instalat la Chișinău nu există nici o îndoială că sprijinul este total, el depinzând bineînțeles de anumiți factori regionali sau internaționali, cum ar fi de exemplu rezultatul alegerilor din Germania.”
De fapt, rezultatul proaspetelor alegeri germane, spune în continuare analistul, arată că atenția din partea Berlinului față de R. Moldova mai curând că se va diminua, ceea ce nu înseamnă, însă, că la fel se va întâmpla și cu sprijinul din partea UE în general:
„Cred că dincolo de ajutoarele de urgență la care probabil se gândește prim-ministra, e important să se poată acoperi și spărturile bugetare care există, dar cred că și mai importante sunt proiectele de infrastructură ce se vor conveni la ac est nivel, ca un motor al economiei moldovene afectate de pandemie și de fraudele făcute de fostele guvernări„
Iulian Groza, director al Institutului de Politici și reforme Europene, spune la rândul lui, că după anumite sincope în comunicarea cu societatea civilă, autoritățile de la Chișinău au remediat lucrurile, prin urmare UE nu ar avea motive de supărare în raport cu măsurile, extraordinare, deci și mai dificil de evaluat imediat, cu care au pornit la drum executivul și legislativul moldovene:
„Partea bună e că lucrurile date se remediază, prin reacție promptă din partea parlamentului, guvernului, prin dialogul reanimat la diferite nivele cu Comisia Europeană, cu Consiliul Europei, pe subiecte legate de sectorul justiției. Chiar săptămâna trecută am avut în vizită la Chișinău oficiali de la Bruxelles - pe doamna Katarína MATHERNOVÁ (Director General-adjunct pentru Politica de Vecinătate și Negocierile de Extindere a Comisiei Europene) și a domnului Michael SIEBERT (Director general pentru Rusia, Parteneriatul Estic, Asia Centrală, Cooperare Regională și OSCE din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă) – care cu siguranță au reușit deja în ajunul vizitei doamnei prim-ministre la Bruxelles să abordeze chestiunile date, în așa fel ca vizita să se axeze pe priorități de intervenție, chestiuni care pot ajuta la realizarea agendei de reforme, și mai puțin pe clarificări.”
Iulian Groza crede, la fel, că etapa simplelor constatări de sprijin din partea UE s-a încheiat și ceea ce va urma acum e potrivirea ajutoarelor europene cu reformele începute la Chișinău:
„Urmează să se cristalizeze mai bine prioritățile de intervenție, prioritățile de sprijin, prioritățile de asistență, pe care UE planifică să le ofere în anii următori, nu doar pe dimensiunea recuperării economice, ci și pe cea a susținerii procesului de reformă.”
Charles Michel, președintele Consiliului European cu care Natalia Gavrilița a purtat discuții în această dimineață, în prima zi a vizitei, este demnitarul de la Bruxelles care a transmis primele mesaje consistente de sprijin european pentru agenda de reforme a noii guvernări moldovene în primele momente ale instalării acesteia. Bruxelles-ul a aprobat apoi un amplu plan de redresare economică vizând R. Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, iar acum câteva săptămâni a început și livrarea banilor, cu o primă tranșă în valoare de 36 de milioane. „UE este deschisa să sprijine în continuare Republica Moldova și agenda de reforme ambițioase pe care și-o propune. Moldova este un partener important și prioritar pentru noi”, citează declarațiile de azi ale lui Charles Michel un comunicat al guvernului moldovean difuzat după întrevederea sa cu Natalia Gavrilița.
La rândul său, Josep Borrell, coordonatorul politicii externe europene, a declarat - după întrevederea cu premierul Natalia Gavrilita?
„Cred că este foarte important ca aceste reforme să fie durabile și să aducă rezultatele scontate. Comisia Europeană a promis sprijin financiar pentru implementare, iar toate instituțiile Uniunii Europene vor continua să sprijine integrarea politică și economică a Moldovei, în conformitate cu Acordul de asociere Uniunea Europeană-Moldova.(...)” a spus între altele Borrell.
La rândul ei, premierul Natalia Gavrilita a declarat:Moldova, după acest vot, se confruntă cu o oportunitate unică de reformare și curățare. Iar UE este partenerul nostru esențial în calea noastră pentru redresare și creștere. "
„(...)Moldova, după acest vot, are șansa unică de a se reforma și a se curăța. Iar UE este partenerul nostru esențial în calea noastră spre redresare și creștere. "
