Remarca laudativă la adresa R. Moldova din discursul adresat Organizației Națiunilor Unite de președintele Statelor Unite Joe Biden a stârnit multă emoție săptămâna trecută la Chișinău. Ca și un discurs al președintei moldovene, Maia Sandu, ținut în cadrul aceleiași reuniuni. Mihai Mogîldea este expertul de politică externă al Institutului de Politici și Reforme Europene de la Chișinău, cu care analizăm cele două mesaje.
Mihai Mogîldea: „În primul rând cred că înseamnă o atenție acordată Republicii Moldova față de perioada anterioară, înseamnă că relansarea relațiilor moldo-americane la nivel politic și consolidarea, avansarea acestora poate avea loc în perioada imediat următoare. Cred că e un semn de recunoaștere a ultimelor evoluții politice din Republica Moldova și a scorului obținut de către noua guvernare de la Chișinău, a victoriei covârșitoare pe care a obținut-o și care pentru Statele Unite ale Americii reprezintă un semn de recunoaștere a aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, a dorinței moldovenilor de a avea un stat prosper și democratic și de a avea o guvernare care luptă cu corupția de nivel înalt.”
Relansarea relațiilor moldo-americane poate avea loc în perioada imediat următoare...
Europa Liberă: „Vom accelera cu sprijinul SUA reforma justiției și consolidarea instituțiilor din țara noastră”, spune Nicu Popescu, ministrul de externe moldovean după această vizită în Statele Unite ale Americii. În termeni practici, ne putem imagina cum poate avea loc această accelerare, adică de unde poate veni sprijinul SUA?
Mihai Mogîldea: „În termeni practici, cred că există acum o fereastră de oportunitate care poate fi valorificată de către Republica Moldova și vorbim aici despre dezvoltarea acestui parteneriat strategic cu Statele Unite în baza căruia poate fi dezvoltat un program de asistență mai ambițios pentru țara noastră în următorii ani. Cred că până la urmă există premisele de ordin politic, pentru că și în Statele Unite, și în Republica Moldova se află la conducere niște guverne cu mandate depline pe următorii ani. În Republica Moldova avem pentru următorii 4 ani, în Statele Unite – pentru 3 ani și, respectiv, situația politică favorizează dezvoltarea anumitor programe de asistență sau consolidarea celor existente pentru a facilita atragerea de noi fonduri. Așteptăm ca după numirea unui nou ambasador pentru Republica Moldova de către Statele Unite și inițierea unor contacte directe cu Guvernul Republicii Moldova în acest sens să fie deja stabilită și o foaie de parcurs pentru atragerea acestor fonduri și pentru valorificarea acestora prin niște reforme concludente, clare care să aducă rezultatele scontate în următorii ani. Acest lucru s-ar putea întâmpla în următoarele luni, în următoarele 6 luni, maximum un an cred că deja vom asista la stabilirea unui program de acțiuni în baza cărora vor fi atrase niște fonduri, vor fi stabilite niște obiective, niște priorități pentru reforma justiției și a luptei anticorupție și cred că pe această dimensiune Statele Unite ar putea fi unul din partenerii importanți ai Republicii Moldova, așa cum au fost și în anii precedenți.”
Europa Liberă: Cum, pe de altă parte, apreciați mesajul pe care l-a avut șefa statului Maia Sandu la această reuniune? El a fost interpretat în mod diametral opus, unii au zis că a avut un mesaj foarte dur, foarte bun, alții dimpotrivă zic că în chestiunea transnistreană mesajul a fost mai mult pe placul Rusiei. Dvs. cum ați văzut acest mesaj?
Mihai Mogîldea: „Cred că un discurs al unui președinte în cadrul acestui for internațional trebuie să atingă probleme ce vizează nu doar Republica Moldova, dar vizează întreaga comunitate internațională și vizează și contextul regional, respectiv sunt priorități care sunt importante și pentru Republica Moldova, dar sunt importante și pentru alți parteneri, spunându-le că, de fapt, puteți să dialogați cu noi și noi vă putem ajuta, voi ne puteți ajuta pentru a rezolva aceste probleme. Al doilea aspect evident ține de mențiunile făcute de către Maia Sandu vizavi de situația de securitate regională și cred că aici mențiunile care au fost făcute despre retragerea trupelor rusești din regiunea transnistreană constituie un mesaj corect, un mesaj care probabil a fost auzit și care într-adevăr se dorea inclusiv de către publicul din Republica Moldova, în același timp, cred că accentele au fost puse corect în situația dată. Faptul că nu a făcut trimitere neapărat la rezoluția votată de către ONU în anul 2018 nu înseamnă că Republica Moldova nu-și reiterează poziția menționată în acea rezoluție și, mai mult decât atât, nu cred că putem compara mesajul transmis în acest discurs, de exemplu, cu alocuțiunea lui Igor Dodon din anul 2019. Iată acea alocuțiune, într-adevăr, reflecta interesele Federației Ruse la Chișinău. De ce? Pentru că în acea alocuțiune Igor Dodon a menționat faptul că el vede retragerea trupelor de ocupație ruse aici, în Republica Moldova, după finalizarea și atingerea unui consens cu privire la soluționarea diferendului transnistrean, ceea ce este o greșeală enormă. Nu putem vorbi despre reglementarea conflictului transnistrean la nivel politic până când aceste trupe nu se retrag de pe teritoriul țării noastre, nu putem vorbi despre recunoașterea neutralității la nivel internațional a Republicii Moldova atâta timp cât avem trupe străine pe teritoriul țării noastre.
Este o diferență enormă între cele menționate de către Maia Sandu în acest discurs și discursul președintelui Dodon în 2019...
Din acest punct de vedere, cred că e o diferență enormă între cele menționate de către Maia Sandu în acest discurs și discursul președintelui Dodon în 2019. Le compar, pentru că, așa cum ați menționat și Dvs., sunt unii comentatori care vorbeau despre faptul că acest discurs ar fi cumva destul de blând față de Federația Rusă. Nu este un discurs blând, nu este un discurs care să se alinieze la interesele strategice ale Rusiei în regiune, este un discurs care atinge anumite probleme de nivel internațional, atinge problema corupției în sensul în care președinta punctează aici că e nevoie de o cooperare la nivel internațional pentru combaterea problemei corupției și a spălării banilor, inclusiv din Republica Moldova și cred că este important acest demers, pentru că noi fără dezvoltarea unui dialog cu Uniunea Europeană, dar și cu alte state din Europa, inclusiv Statele Unite, nu vom reuși să soluționăm această problemă care ține de activele deținute de către oligarhi, cleptocrați din Republica Moldova cu probleme de integritate în alte țări. Or, aceste active, aceste fonduri care au fost furate din bugetul țării se află acum în conturile bancare ale acestora din alte state. Aceste active trebuie să fie identificate, trebuie să fie dezvoltate proceduri pentru direcționarea acestora către Republica Moldova, pentru că, de fapt, sunt fonduri care au aparținut statului Republica Moldova.
Iată accentul pus pe această problemă îl consider unul prioritar și într-adevăr se aliniază discursului legat de combaterea corupției care există la nivel național. Atunci când te angajezi să mergi la tribuna ONU, să vii cu un mesaj dur la adresa Federației Ruse trebuie să ai în spate o strategie și se pare din ultimele acțiuni că în raport cu Federația Rusă actuala guvernare mizează pe o anumită strategie de stabilizare a acestui dialog, de menținere a unui dialog stabil fără a amplifica poate anumite disensiuni care existau în trecut și care țin inclusiv de aceste probleme – reglementarea transnistreană și retragerea trupelor de acolo. Aici trebuie să fim foarte atenți la accente și se pare că prin vizita dlui Kozak aici, la Chișinău, care a avut loc înainte de participarea dnei Sandu la „Platforma Crimeea”, de exemplu, s-a încercat cumva să fie împăcată și capra, și varza, de fapt, pentru că, pe de o parte, participarea noastră la această platformă care evident că nu este văzută cu ochi buni de către Rusia, dar prin această acțiune diplomatică de organizare a vizitei lui Kozak aici, la Chișinău, s-a încercat cumva discutarea, prezentarea viziunii priorităților guvernului, inclusiv pe relația cu Federația Rusă, ca pentru partenerii din Federația Rusă să fie foarte clar ce vrea guvernul actual pentru relația cu Federația Rusă, ce urmează să întreprindă în următoarea perioadă și poate așa, prin această metodă cred că este mai util, mai strategic, de fapt, se încearcă printr-o modalitate mai strategică să fie accentuate toate prioritățile, dar și dezamorsată poate această stare de tensiune care exista pe dimensiunea relațiilor cu Federația Rusă până la stabilirea agendei și a viziunii de ordin politic pentru reglementarea problemei transnistrene.”
Europa Liberă: Dvs. credeți că e posibil să se mențină această relație cumva în zona aceasta – nici prea tensionată, nici prea productivă?
Depinde foarte mult care va fi viziunea pentru reglementarea diferendului transnistrean...
Mihai Mogîldea: „Depinde foarte mult care va fi viziunea pentru reglementarea diferendului transnistrean, pentru că aici trebuie să existe anumite evoluții în perioada imediat următoare. Da, evident, acum la nivel politic, la nivelul guvernului este stabilită prioritatea numărul 1 combaterea traficului ilegal de bunuri, de mijloace financiare care are loc pe dimensiunea frontierei moldo-ucrainene a segmentului transnistrean. În același timp, într-un mandat de 4 ani guvernul va trebui să livreze anumite rezultate, nu poate guvernul să plece după 4 ani fără a încerca, cel puțin, să avanseze pe dimensiunea reglementării politice a conflictului transnistrean, pentru că inevitabil asta va afecta imaginea guvernului per ansamblu. Asta va rămâne, de fapt, în perioada imediat următoare problema numărul 1 pe agenda relațiilor moldo-ruse atâta timp cât din cealaltă parte, dinspre Federația Rusă nu vor mai apărea și alte provocări, cum au fost cele de ordin comercial, dacă nu vor apărea provocări, de exemplu, pe dimensiunea alimentării cu gaz în perioada imediat următoare, sper ca acest lucru să nu se întâmple și, evident, legat de problema statutului cetățenilor moldoveni care se află la muncă în Federația Rusă. Or, cred că ceea ce încearcă guvernarea la ora actuală este să se concentreze pe aceste probleme de ordin social, de ordin economic, să încerce, cel puțin, avansarea dialogului pe aceste probleme, spunând foarte clar Federației Ruse că noi avem un obiectiv setat și el este legat de avansarea procesului de integrare europeană a țării noastre, dar, în același timp, noi avem niște probleme comune pe care noi dorim să le soluționăm și noi vrem să avem un dialog constructiv pe această cale.
Păstrarea accentelor mai domoale sau încercările de a nu amplifica anumite disensiuni în relația cu Federația Rusă este corectă, pentru că nu putem avea un discurs așa cum îl cer, bunăoară, unii comentatori politici de la Chișinău cu mențiunea clară a faptului că Federația Rusă este statul agresor în raport cu Republica Moldova ș.a.m.d. Evident că atunci când mesajele transmise au conotații dure din punctul de vedere al securității, din punctul de vedere al dialogului politic este foarte probabil ca să apară noi provocări venite dinspre partea cealaltă, dinspre Federația Rusă. Or, aceste provocări pot fi foarte ușor exploatate sau probleme care apar în relația cu Federația Rusă pot fi ușor exploatate de către anumite partide de aici, de la Chișinău, anumiți parteneri ai Federației Ruse aici, la Chișinău, partide care au fost inclusiv alimentate în trecut și, probabil, sunt și în prezent alimentate din conturile anumitor decidenți politici din Federația Rusă. Cred că abordarea pe care o are guvernul la ora actuală, încercarea de a iniția dialogul pe probleme de ordin social, energetic, economic, păstrarea unui dialog constructiv este una corectă, dar probabil va veni timpul când va trebui să venim cu o viziune de reglementare pentru acest conflict, va trebui să spunem răspicat și clar că retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană reprezintă o prioritate imediată, distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna reprezintă o prioritate imediată pentru atingerea obiectivelor stabilite în acea regiune, obiective care trebuie atinse în următorii ani.”
Retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană reprezintă o prioritate imediată...
Europa Liberă: Dacă vă înțeleg eu corect, Dvs. nu împărtășiți nici pe departe părerea celor care cred că guvernarea de la Chișinău a pornit pe o linie prea domoală în raport cu Rusia?
Mihai Mogîldea: „Nu o împărtășesc, pentru că am avut anterior guvernări, inclusiv guvernarea democrată, care, având disensiuni la nivelul dialogului politic cu Federația Rusă...”
Europa Liberă: Dar a promovat acea rezoluție pe care o pomeneați mai devreme la ONU?
Mihai Mogîldea: „Exact, a promovat acea rezoluție care, până la urmă, la nivel intern n-a produs neapărat dezvoltarea acelei viziuni de care discutam anterior la nivel politic, pentru soluționarea conflictului transnistrean și nici pe platforma „5+2” nu a existat inițierea dialogului pentru soluționarea la nivel politic.”
Europa Liberă: Rezoluția ceea era, în general, un document bun, pentru că dacă președinta Maia Sandu nu a pomenit-o, fiind cel mai recent document pe această chestiune, mă gândesc că poate nu i se vede rostul? Iată din perspectiva Dvs. era un document bun, necesar?
Mihai Mogîldea: „Cred că subtextul acelei rezoluții și valoarea sa în sine viza mai mult alinierea poziției Republicii Moldova sau alinierea mesajului Republicii Moldova la cel al Statelor Unite, de exemplu, la transmiterea unui mesaj franc Statelor Unite, în special, că noi suntem de partea voastră, că noi împărtășim aceeași viziune pe care o aveți și voi în raport cu Federația Rusă, că guvernarea de la Chișinău nu neapărat livrează reforme la nivel intern, dar, cel puțin, la nivel geopolitic se aliniază poziției sau poate fi un partener pentru Statele Unite în condițiile dialogului destul de subțire existent la acea vreme cu Federația Rusă.”
Europa Liberă: Deci vreți să spuneți că acea rezoluție servea mai mult intereselor clasei politice de aici decât interesului general de a grăbi rezolvarea acestui conflict?
Mihai Mogîldea: „Exact. Servea intereselor clasei politice de aici, la fel cum era decizia privind strămutarea, știm foarte bine acele decizii aprobate în grabă de către guvernul care de fapt era unul ilegitim în iunie 2019 privind strămutarea ambasadei noastre de la Tel Aviv la Ierusalim și tot felul de gesturi care nu erau credibile la nivel intern, dar se doreau a fi credibile în raport cu relația noastră cu Statele Unite și eu cred că nici pentru partenerii americani acele gesturi nu au fost credibile.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, dle Mogîldea, ce urmăresc actualele autorități prin această politică, care ar putea părea unora o politică de adaptare a Rusiei, de confort față de Rusia, vor liniște pentru reforme sau ce?
Mihai Mogîldea: „Cred că vor liniște, în primul rând, pentru a avansa pe dimensiunea reformelor, dar și pentru a avansa în relația cu Uniunea Europeană, fără a atrage anumite provocări. Eu cred că se încearcă calmarea spiritelor în acest sens, pentru că noi am asistat la provocări în trecut, noi știm foarte bine cum reacționează Rusia la orice pas făcut de către Republica Moldova pe dimensiunea avansării procesului de integrare europeană și, din păcate, eu cred că la ora actuală aceste reacții care vin dinspre Federația Rusă pot fi de o altă natură, nu neapărat de natură economică, comercială, așa cum a fost în 2013, de exemplu. Eu cred că acum din cauza climatului de securitate instabil la nivel intern, până când se vor consolida, până când vor exista și fonduri, dar și capacitățile necesare de consolidare a instituțiilor de securitate, de asigurare a securității în țara noastră, noi putem să ne confruntăm cu anumite provocări din partea Rusiei pe această dimensiune.
Putem să ne confruntăm cu anumite provocări din partea Rusiei pe această dimensiune...
Or, această încercare de a calma spiritele poate și de a preveni anumite provocări ce ar putea apărea din partea Federației Ruse este o strategie bună pentru moment, până când vom căpăta acel grad de reziliență care să ne permită să răspundem la anumite provocări care ar putea apărea. Aici este, de fapt, cheia acestei încercări de a nu încinge spiritele. Și zic acest lucru fără tenta de a învinovăți actuala guvernare, pentru că ei nu trebuie învinovățiți, ținând cont de faptul că au moștenit un climat de securitate destul de instabil și anumite probleme predictibile bine cunoscute de către alte state, de către Federația Rusă legate de securitatea noastră națională. Intrând la guvernare la ora actuală, știind foarte bine care este poziția Rusiei față de avansarea dialogului cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite pe avansarea parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova, știind bine problemele care există la nivel intern, trebuie să încerci să găsești acea cale de mijloc care ți-ar oferi răgazul necesar pentru: 1) a consolida instituțiile la nivel intern; 2) a reuși să atragi fonduri, inclusiv din exterior pentru reforme necesare, avansat pe calea reformelor, după care să vii deja cu o abordare bine conturată de combatere a riscurilor care ar putea apărea inclusiv pe dimensiunea relației cu Federația Rusă și cu o viziune pe problemele cele mai stringente.”
