După o serie de proteste, contestări și demersuri în justiție, CEC a anunțat miercuri că la alegerile din 11 iulie, în străinătate se vor deschide 150 de secții de votare – adică doar cu câteva mai multe decât la scrutinele trecute. Decizia a venit după ce guvernul sugerase că de data acesta vor fi până la 190 de secții pentru diasporă, dând speranțe unor partide care mizează pe un scor bun peste hotare – în frunte cu partidul pro-prezidențial PAS. Cum au reacționat actorii politici după ce s-a aflat că cifra, probabil definitivă, este de 150.
Partidul Acțiune și Solidaritate, condus anterior de președinta Maia Sandu, a fost cel mai răspicat în declarații, spunând într-un comunicat, aseară, imediat după decizia CEC, că aceasta „a călcat în picioare dreptul la vot al cetățenilor” și „merge împotriva legii, a deciziilor judecătorești și a bunului-simț”. Formațiunea crede că în spatele hotărârii ar sta secretarul CEC, Maxim Lebedinschi, care va răspunde, se mai spune în comunicat, împreună cu alți membri ai Comisiei care l-au susținut, pentru ceea ce comunicatul numește abuz, iar gestul nu va face decât să scoată mai mulți cetățeni din străinătate la urna de vot. „Fiecare oră stată în ploaie sau arșiță, cu copii în brațe, la zeci și sute de kilometri distanță (...) va fi pe responsabilitatea CEC”, mai spune PAS despre decizia CEC.
Avocații, unii care au luptat de partea partidelor contestatare în justiție, dar și alții care nu au avut legătură directă cu procesul, comentează că decizia de a deschide doar 150 de secții în străinătate, în vreme ce justiția aparent constrânsese comisia la cel puțin 190, e un indicator clar că CEC s-ar afla sub călcâiul politic. „Chiar dacă există întrebări serioase cu privire la legalitatea ei, nu cred că hotărârea mai poate fi anulată - pur si simplu nu mai este timp - până la alegeri au rămas doar 18 zile”, a scris însă într-un comentariu Vladislav Gribincea, președinte al unui centru neguvernamental pe probleme de justiție de la Chișinău, CRJM.
Dacă lucrurile rămân așa cum a decis comisia, iar ele se pare că așa vor rămâne, în Germania vor fi 11 secții de votare, față de 6 la prezidențialele de anul trecut, în Marea Britanie - de asemenea 11, față de 7 câte au fost la prezidențiale, în Franța 10 și în Italia 31. „Sunt țări în care la prezidențiale au votat 60% din alegătorii din diasporă - judecând pur matematic, precizează în continuare juristul, în ele vor ajunge câte circa 50 de mii de buletine, de două ori mai mult decât la acel scrutin.” „Nu spun că situația e roz, continuă Gribincea, însă este mai bună ca la vechiul scrutin”.
Reacția celeilalte părți, al cărei interes se bănuiește că l-ar fi urmărit comisia electorală când s-a opus secțiilor noi, a fost oarecum nuanțată. Vladimir Voronin, cap de listă la Blocul comuniștilor și socialiștilor, i-a adresat o scrisoare deschisă ambasadorului american, spunându-i că îl crede vinovat de ‚amestec în treburile politice’ de la Chișinău. „Comportamentul dvs. nu corespunde cu regulile Comisiei de la Veneția, - i-a reproșat fostul șef de stat de la Chișinău, acum competitor electoral alături de socialiști, ambasadorului Derek Hogan -, vă implicați la SIS, PG, CEC și BNM”, a mai adăugat el.
Scrisoarea se referă, în mod clar, la o vizită pe care a efectuat-o la comisia electorală ambasadorul Hogan miercuri, 23 iunie, chiar în timp ce Comisia se pregătea să reacționeze la hotărârea Curții Supreme de Justiție, care întărise o decizie a Curții de Apel Chișinău ce găsise, la rândul ei, contrar legislației numărul de 146 de secții în diaspora decis mai devreme de CEC.
Vizita a fost anunțată de serviciul de presă al comisiei, iar conținutul discuțiilor a ținut de apropiatul scrutin, inclusiv disputa legată de secții.
Cu câteva ore mai târziu, CEC a mărit cu doar patru numărul de secții de votare din străinătate, sugerând că nu mai e nici timp, nici bani suficienți pentru o altă decizie.
