Majoritatea parlamentară care urmează să se formeze în urma rezultatelor alegerilor anticipate din 11 iulie va decide şi direcţia pe care o va urma Republica Moldova, fie se va îndrepta către UE, fie către est. Cetățenii sunt cei care vor trimite în Legislativ o majoritate care să desemneze un Guvern pro-occidental capabil să aducă investiții și bunăstare sau vor decide o apropiere de Rusia lui Putin. O convorbire cu analistul politic, Roman Mihăeș.
Europa Liberă: Cetățenii cu drept de vot își vor alege un nou parlament pe 11 iulie, iar numărul formațiunilor doritoare de a participa la scrutin a ajuns la 18. Pentru un stat ca Republica Moldova, unii spun că sunt foarte mulți concurenți electorali. Ce părere aveți Dvs.?
Unii sunt chiar spoileri plătiți ca să fure anumite voturi...
Roman Mihăeș: „Dacă comparăm cu țări gen, de exemplu, Germania sau Marea Britanie s-ar părea că-i mare, pentru că acolo eu am văzut în buletinul de vot opt sau zece partide și alianțe. Chiar mă miră faptul că în țări atât de mari ca Germania sau Marea Britanie sunt zece, iar în Republica Moldova o să avem circa 20, dar eu cred că chestia asta trebuie să o atribuim la începuturile statalității și democrației moldovenești. Este inerent faptul că noi mai avem încă mult timp până o să ajungem la câteva partide clasice, pentru că, dacă ne uităm în istorie, la noi multe partide apar și dispar odată cu liderii lor, care se duc la pensie sau pierd ratingul. Deci, ele nu rămân cu alți lideri și cu alte generații, cu mici excepții, și procesul acesta de stabilizare a sistemului politic moldovenesc încă nu s-a definitivat și din cauza aceasta avem tentativele și încercările multora din politicienii mai tineri sau mai vechi de a reveni, de a încerca norocul la alegeri, haideți să spunem sincer, unii sunt chiar spoileri plătiți ca să fure anumite voturi, deci sunt mai multe elemente aici de luat în calcul.”
Europa Liberă: Și chiar induc în eroare opțiunea alegătorului aceste partide-clone?
Roman Mihăeș: „Clonele și spoilerii sunt folosiți, asta-i o tehnologie electorală clasică pentru a fura voturi de pe un anumit segment electoral. În condițiile Republicii Moldova, sigur că o parte din alegători vor vota aceste partide.”
Europa Liberă: Care ar fi acest segment de electorat care ar vota aceste partide despre care aproape că nu se cunoaște nimic?
Roman Mihăeș: „Da, unele din ele apar doar în campania electorală, altele apar cu câteva luni înainte de campanie, deci, e o schemă cunoscută, matematic, sociologic poți să demonstrezi, pentru că asta este știința lor la care ei se pricep mai bine, că orice partid care este lansat în campanie electorală o să fie votat de un anumit număr de alegători, că e 1.000 de alegători, că-s 2.000 sau 3.000, dar unii iau mai mult, alții iau mai puțin, dar scopul este ca să fure de la partidul sau de la partidele care sunt lideri pe acest segment, să nu le permită, unu la mână – să aibă mai multe mandate în parlament, doi la mână – să nu obțină majoritatea parlamentară. Dacă luăm, de exemplu, cazul Republicii Moldova, eu văd o tendință clară de a plasa cât mai multe partide care se pliază pe profilul PAS-ului.
Văd o tendință clară de a plasa cât mai multe partide care se pliază pe profilul PAS-ului...
De exemplu, Partidul Acțiune și Solidaritate, avem și o clonă care deja este denumirea schimbată, cel puțin prescurtată seamănă cu PAS-ul, avem și minimum cinci proiecte care în mod aproape clar sunt plasate împotriva PAS-ului, ca să le fure anumite procente electorale. Sincer, la momentul acesta nu aș vrea să le dau numele, pentru că nu ar fi corect, fiindcă nu am încă toate datele, deja experții le-au dibuit care sunt ele, le-au identificat și li se va da și numele. La fel avem și pe segmentul unionist câteva partide acolo, adică e straniu că nu au reușit să se unească pe o singură listă, căci, din punctul de vedere al interesului electoral, era simplu: se uneau acele trei proiecte pe o listă și treceau în mod sigur în parlament, dar acum avem minimum trei proiecte unioniste, avem cinci sau șapte proiecte pro-europene, avem trei sau patru partide centriste și vreo câteva de stânga. Deci, există o concurență cam pe toate segmentele, pentru că dacă luăm sistemul moldovenesc și îl calificăm ca 2+2, 2 însemnând două partide mari pe vector: vectorul proeuropean – PAS-ul; vectorul pro-rus și asiatic – PSRM-PCRM, mai jos avem două proiecte care stau cumva în umbra lor și le calcă pe picioare, asta ar fi PDA, de exemplu, pe segmentul pro-european, Partidul Demnitate și Adevăr, și partidul lui Renato Usatîi pe centru-stânga, deja al cincilea loc e greu de identificat, ca să zic așa, el poate să fie doar cumpărat sau poate să fie manipulat, sau poate să fie, bine, aici e cu excepția votului unionist. Noi avem unioniști mulți în Republica Moldova și cum am mai spus, cu regret, ei nu sunt...”
Europa Liberă: Sondajele arată că acest număr al unioniștilor crește în permanență și atinge chiar 40 la sută din populație.
Roman Mihăeș: „Ajunge, dar este o problemă aici, partidele pro-unioniste au avut o tentativă de unire pe o listă, știți că a fost și Blocul Unirea, tentativa respectivă nu s-a reușit. Dacă începem, așa, pe scurt, să analizăm spectrul politic de la dreapta spre stânga, avem trei partide cu mesaj clar unionist: este PUN, AUR și Vasile Costiuc cu Democrația Acasă, care s-au înregistrat, sunt trei. Șansele ca cineva din ele să treacă sunt mici, pentru că ei își vor fura unii altora șansa de a trece în parlament. Noi putem să ne trezim cu trei, trei, trei la sută, fiecare să ia câte trei la sută sau fiecare câte patru, și cele zece la sută de electorat clar unionist care vor da votul spre aceste trei partide să nu fie reprezentate în parlament, iar aceste voturi, o parte dintre ele să se ducă spre partidele de stânga, pro-rusești, pro-Kremlin. Asta ar fi chiar o tragedie pentru cei care ar vota aceste partide.”
Ar fi o tragedie dacă o parte din voturile unioniștilor ar ajunge la partidele pro-Kremlin...
Europa Liberă: În general, cum se înțelege în Republica Moldova stânga și dreapta și calitatea guvernării a partidelor politice cu viziuni de stânga și cu viziuni de dreapta? Stânga înseamnă că politicienii privesc către Kremlin și dreapta înseamnă că politicienii au o viziune clară pentru a se apropia de UE?
Roman Mihăeș: „Da, noi avem în Republica Moldova o sistemă, așa, mai hibridă de clasificare a partidelor, pentru că există și o situație mai deosebită, trebuie să analizăm partidele în două aspecte, primul – geopolitic, cei care privesc, cei care pledează pentru integrarea sau alta în Uniunea Europeană, România, sunt de dreapta în Republica Moldova, sunt de centru-dreapta, cei care pledează într-o formă sau alta pentru integrarea în Rusia, CSI, Uniunea Economică Euroasiatică etc. sunt de stânga sau de centru-stânga, aici mai vin și niște nuanțe privind limba de stat, rusă sau regională, privind armata rusă, privind NATO, neutralitate sau integrare. Deci, cam astea sunt criteriile pe care le putem partaja...”
Europa Liberă: Deci, nu au nimic cu doctrina?
Roman Mihăeș: „Acum, numărul doi, trebuie să luăm în calcul și doctrina, deci nu poate să fie un partid social-democrat pro-european, cum a fost PD-ul. PD-ul era un hibrid clasic, când era Plahotniuc și Filip, acum când este șeful PD-ului, da, PD-ul are doctrină social-democrată, s-ar părea că trebuie să-l pui la stânga, dar nu-l poți pune la stânga că el e pro-european și atunci îl pui la centru. Avem așa-zisele partide de centru în Republica Moldova care sunt un hibrid, au elemente și din stânga, și din dreapta.”
Europa Liberă: Și socialiștii, comuniștii nu au și ei un hibrid?
Roman Mihăeș: „Ei au avut perioade când au cochetat cu anumite idei hibrid, să zic așa, dar pentru moment, dacă ați observat, ei s-au radicalizat și lozinca lor numărul unu – „să nu ne vindem țara”, „să nu vină Occidentul să ne fure viitorul” ș.a.m.d. antieuropene, anti-NATO, anti-România. Deci, Partidul Comuniștilor și al Socialiștilor în această campanie electorală se prezintă ca o alianță veritabilă de stânga antieuropeană și antioccidentală. De ce au ales ei aceste mesaje, trebuie să-i întrebăm pe liderii acestor două partide, dar asta este realitatea.”
Europa Liberă: Dar am avut un interviu cu ambasadorul Poloniei în Republica Moldova și a explicat foarte clar că, dacă statalitatea Republicii Moldova se consolidează, asta e grație proiectelor finanțate de partenerii occidentali, pentru că dacă nu s-ar îmbunătăți infrastructura în baza acestor proiecte care se implementează nu se știe cum ar fi arătat statul Republica Moldova.
Roman Mihăeș: „Statalitatea Republicii Moldova a apărut în baza destrămării URSS și în baza unei mișcări ample de eliberare națională la care am participat și eu fiind student și îmi aduc aminte că atunci erau zeci de mii de oameni în piață și au fost trei mari Adunări Naționale, deci n-a fost dat un cadou de la Kremlin, cum spun unii, s-a luptat și în Republicile Baltice, și în Moldova, și în Georgia, apoi s-a conectat și Ucraina. Deci a fost un proces amplu, iar acum trebuie să spunem foarte clar că Republica Moldova este într-un impas foarte grav economic și social, la 30 de ani de la independență a ajuns să fie - va exista sau nu va exista mai departe acest stat în lume, în general. Și anume cei care pledează pentru integrare în Rusia sau forțele de stânga autentice care au guvernat mulți ani Republica Moldova au dus la faptul că acest stat a slăbit, că el este unul corupt și furat de oligarhi. Dreapta pro-europeană și centru-dreapta pro-europeană și pro-românească au o șansă acum în aceste alegeri, dacă vor prelua puterea, să obțină și acele 600 de milioane de euro care cu mare gratitudine au fost oferite de Uniunea Europeană. Ca să relansezi Republica Moldova, ai nevoie de un proiect de țară.”
Ca să relansezi Republica Moldova, ai nevoie de un proiect de țară...
Europa Liberă: Și această sumă constituie șase la sută din Produsul Intern Brut?
Roman Mihăeș: „Da, proiectul de țară al Republicii Moldova astăzi poate fi doar europenizarea Republicii Moldova și integrarea ei în Uniunea Europeană graduală, poate o să dureze ceva ani, poate o să dureze zece ani, poate o să dureze 20 de ani, prin România sau împreună cu România, trebuie de văzut care sunt soluțiile reale, realiste, dar europenizarea Republicii Moldova, apropierea Republicii Moldova de Bruxelles și de București nu are alternativă, pentru că Kremlinul finanțează doar sateliții săi. Iată recent, de exemplu, Vladimir Putin a oferit Belarusului 500 de milioane de dolari, dar acesta este un credit, nu este o donație, ca în cazul Republicii Moldova față de UE, ceea ce demonstrează teza mea - Kremlinul și Rusia finanțează doar țările asociate la proiectele lor geopolitice, cum ar fi Belarusul, căci ei au o uniune statală; Bruxelles-ul finanțează Republica Moldova, pentru că este o țară asociată Uniunii Europene. Deci, noi trebuie să ținem la statutul nostru de țară asociată Uniunii Europene, să dezvoltăm relația cu Uniunea Europeană, iar faptul că Uniunea Europeană a oferit acest gest de 600 de milioane de euro, care sunt o donație, repet, și nu un credit, este un îndemn pentru cetățenii moldoveni să voteze partidele pro-europene.”
Europa Liberă: Și totuși, această ofertă electorală pe care o enunță Igor Dodon, că vom proteja statalitatea, vom proteja ortodoxia, suntem anti-NATO, cât de mult poate prinde la electorat? Și acestea sunt așteptările cetățenilor de la aceste alegeri?
Roman Mihăeș: „Eu cred că este o greșeală ceea ce face Dodon cu Voronin și eu cred că ei fac asta din disperare, au făcut o alianță doi politicieni expirați, Voronin care avea trei la sută în sondaje, care este la sfârșitul carierei lui politice, care altădată a avut niște succese, dar acum este la sfârșitul carierei politice, și Dodon, care după alianța din decembrie a socialiștilor cu Șor, pe care el a recunoscut-o, a început să aibă cădere liberă. Și atunci, Dodon și Voronin undeva s-au găsit unul pe altul ca să încerce împreună să se salveze politic, să-și salveze afacerile, să-și salveze echipele și interesele și ei speră că acest proiect al lor va fi unul de succes și în această încercare ai lor disperată ei încearcă să pedaleze pe niște idei preconcepute, pe niște speculații. Eu cred că aceste idei vin și din zona experților Kremlinului, pentru că vă aduceți aminte când RISE a publicat pozele și numele câtorva experți care deserveau Partidul Socialiștilor la prezidențiale și eu cred că aceștia le fac un mare deserviciu socialiștilor, pentru că Dodon anterior alegerilor prezidențiale era mai spre centru, era mai domol, era mai echilibrat, mai temperat în mesaje. Dar după ce au venit acei experți, se vede foarte clar că Dodon s-a dus în extrema stângă și eu cred că ei vor lua un rezultat mult sub așteptările lor, pentru că aceste mesaje nu mai lucrează în Republica Moldova, că atunci când Uniunea Europeană, unde lucrează majoritatea forței de muncă din Republica Moldova deja, de unde vin ajutoarele financiare și granturile, eu cred că este o alternativă și oamenii tot mai mult și mai mult înțeleg lucrul acesta.”
Europa Liberă: Și care e miza acestor alegeri din 11 iulie?
Miza este continuarea vectorului pro-european...
Roman Mihăeș: „Miza este continuarea vectorului pro-european. Nu este o miză, să zic așa, de viață și de moarte, cum a fost în 2009, atunci când regimul lui Voronin, după 7 aprilie, devenise unul toxic și trebuia schimbat.”
Europa Liberă: Dar oricum se insistă pe ideea că Republica Moldova e la răscruce?
Roman Mihăeș: „Republica Moldova este la răscruce. Și de unde vine o anumită liniște? De la faptul că președinția este sub conducerea Maiei Sandu, președinta pro-europeană. Orice ar spune experții, Republica Moldova este o republică camuflată, semi-prezidențială, chiar dacă Curtea Constituțională scrie undeva că ea este parlamentară, dar, totuși, președintele țării este un factor important: numește judecătorii, ambasadorii, candidatura prim-ministrului ș.a.m.d. Deci, este o figură puternică președintele și de aici există certitudinea că partidul pro-prezidențial, PAS, oricum va participa la formarea guvernului. Și Maia Sandu cu 15 deputați, având PAS-ul și având oponenți 55 de deputați din PSRM și fracțiunea Șor, nu le-a permis să facă un guvern. Deci s-au găsit mecanisme juridico-politice care nu i-au permis stângii să domine viața politică și eu sunt convins că, după alegerile parlamentare, oricare va fi rezultatul partidului pro-prezidențial PAS, eu nu cred că PAS-ul va ajunge la o majoritate parlamentară, nu are cum lucrul acesta să fie, da, au să aibă primul loc în alegeri și acest lucru o să-i permită președintei să propună un candidat la funcția de prim-ministru, care să formeze o majoritate parlamentară în jurul guvernului. Eu cred că așa o să fie mai real, pentru că există o anumită temere că nu se va reuși formarea unei majorități parlamentare după alegeri.”
Europa Liberă: Sau cine să o formeze această majoritate parlamentară – cei de dreapta, cei de stânga, va fi un al treilea actor care ar putea să aibă vocea decisivă?
Roman Mihăeș: „Cum am spus, 2+2. Dacă mergem pe formula asta în parlament și conform sondajului vor trece: comuniștii, socialiștii, PAS-ul, Renato Usatîi, posibil că Platforma DA, posibil că Șor, aici încă trebuie să vedem, pentru că Șor nu-i în țară, eu am informații că acest partid nu prea stă bine, există și varianta în care Partidul „Șor” poate să nu treacă, dar oricum, să zicem că trece...”
Europa Liberă: Deocamdată, sondajele îl arată pe Șor cu mai mari șanse decât blocul lui Renato Usatîi.
Sunt două scenarii serioase, postelectorale. Primul este coaliția PAS - blocul lui Renato Usatîi...
Roman Mihăeș: „Eu prefer să vorbesc despre sondajele pe care o să le avem la mijlocul campaniei electorale și aici eu aș pune la îndoială câteva sondaje pe care le fac băieții de curte ai lui Dodon, care sunt cunoscuți deja și n-o să le dau numele. Există BOP-ul, care este mai autorizat, o companie mai serioasă, care nu ține cont de politica momentului; există IRI-ul, rezultatele acestor două eu aștept să le vedem – BOP-ul și IRI-ul – și dacă o să luăm media acestor două sondaje, o să vedem indicatori mai reali, dar pentru moment sunt două scenarii care stau acum pe masă serioase, reale, postelectorale. Primul este coaliția PAS - blocul lui Renato Usatîi, Renato Usatîi a ajutat-o pe Maia Sandu în alegerile prezidențiale și dacă PAS-ul se va trezi în parlament cu Renato Usatîi, cu Șor, cu socialiștii și cu comuniștii, Renato Usatîi și blocul lui vor apărea ca prima soluție pentru a face o majoritate. Închipuiți-vă pentru un moment că, de exemplu, PAS-ul o să aibă 35-40 de mandate, va trebui să caute un aliat. Eu nu cred că se va mai alia PAS-ul cu Dodon, această chestie nu o va trece nici electoratul, nu va trece nici în contextul doleanțelor europene, cel puțin ale celor care votează PAS-ul, pe când partidul lui Usatîi merge fără o agendă antieuropeană și antiromânească, Renato Usatîi pune accentul pe lupta anticorupție, împotriva crimei organizate, împotriva oligarhilor și împotriva sărăciei. El, în mod special, fuge de tema asta de vector.”
Europa Liberă: Geopolitic...
Roman Mihăeș: „El spune așa: „Pe mine pot să mă aleagă și cei care sunt pro-români, și cei care-s pro-ruși, și cei care-s pentru Moldova”. Deci, el oferă aici un fel de pace geopolitică și aceasta îl face eligibil pentru PAS după alegerile parlamentare, cu condiția ca guvernul care va fi făcut să fie făcut din profesioniști, nu politic, eu nu văd un guvern politic între PAS și blocul „Renato Usatîi”, de exemplu.”
Europa Liberă: Și Renato Usatîi ar insista ca el să ajungă șef de guvern?
Roman Mihăeș: „Eu cred că este devreme să vorbim de chestia asta, eu vorbesc de schemă. Și a doua schemă ar fi dezastruoasă, ar fi blocul socialiștilor, comuniștilor și cu Șor, dacă ar lua majoritatea...”
Europa Liberă: Sau cu Usatîi?
Roman Mihăeș: „Cu Usatîi mai puțin probabil, pentru că Usatîi are probleme la Moscova și eu cred că Kremlinul nu le va permite lui Dodon, lui Voronin și lui Șor să facă alianță cu Usatîi. Eu mă uit la lucruri foarte pragmatic, dacă Dodon, Voronin și Șor vor avea majoritatea simplă parlamentară, ei vor face o alianță, nu trebuie să ne îndoim de chestia asta. Deci, reeditarea alianței din decembrie...”
Europa Liberă: Și ce ar însemna o asemenea alianță?
Reeditarea alianței din decembrie ar fi o catastrofă pentru Republica Moldova...
Roman Mihăeș: „Asta ar fi o catastrofă pentru Republica Moldova, pentru că timp de un an sau doi, fiind blocate toate creditele, toate donațiile, toate relațiile cu principalii donatori... Ați văzut teza lui Dodon că, iată, Voronin timp de opt ani de zile n-a luat niciun credit de nicăieri și că asta se poate întâmpla și noi vrem să facem asta? Păi asta este, scuzați-mă, o chestie de sinucidere politică și a țării, să duci țara fără credite, fără ajutoare europene și occidentale înseamnă s-o limitezi la sărăcie și iarăși exodul de populație și finalul o să fie trist. Deci, avem pe masă două scenarii, bine, ele sunt mai multe scenarii, dar de bază sunt două scenarii...”
Europa Liberă: Și totuși, din mediul experților deseori se aud scenarii precum că viitoarea guvernare va fi decisă de votul din diasporă?
Roman Mihăeș: „Dacă va avea o mobilizare ca la prezidențiale și vor veni 250 de mii, sigur că va fi un suport foarte puternic și pentru PAS, și pentru alte partide pro-europene și pro-românești, pentru că majoritatea votanților provin din Occident, dar, repet, eu nu cred că PAS-ul va ajunge la 750-800 de mii de voturi, ca să aibă majoritatea parlamentară. Asta este, haideți să spunem, este o fantezie.”
Europa Liberă: Dar votul celor din diasporă rămâne la fel de important pentru o guvernare pro-occidentală?
Roman Mihăeș: „Sigur, sigur, pentru partidele pro-europene, în special pentru PAS, dar și pentru alte partide este foarte important ca cât mai mulți cetățeni să se prezinte la vot ca să ofere partidelor pro-europene și celor pro-românești o șansă, pentru că dacă trece și un partid unionist, se simplifică ecuația atunci. Repet, eu cred că nu va trece niciunul, astăzi, cel puțin, nu văd chestia asta, cu toate că eu văd că chiar și o parte a presei, ceea ce mă miră pe mine, din zona lui Dodon și Plahotniuc ajută AUR-ul masiv informațional. Și sincer, mă miră chestia asta, dar eu înțeleg că asta este o măsură tehnologică pentru a fura voturi de la PAS. Ei se tem că PAS-ul va avea prea multe voturi și atunci ei ajută AUR-ul. Eu mă opresc aici, nu merg mai departe să fac alte concluzii, dar lucrul acesta este vizibil, liderii AUR-ului merg masiv la televiziunile lui Plahotniuc și ale lui Dodon. Și acest lucru nu-i întâmplător în campania electorală, mai ales. OK, eu nu aș vrea să spun, așa cum spun unii, că AUR-ul este un proiect al Kremlinului, eu vreau să spun altceva, că ar fi bine ca AUR-ul sau PUN-ul, PUN-ul are o garnitură foarte bună în primii 10...”
Europa Liberă: ...o listă electorală.
Se tem că PAS-ul va avea prea multe voturi și atunci ei ajută AUR-ul...
Roman Mihăeș: „Da, o listă destul de bună și fi bine ca AUR-ul sau PUN-ul să treacă în parlament, dar, cu regret, astăzi lucrul acesta încă nu-l văd ca să fie unul realizabil.”
Europa Liberă: Un aspect foarte important – cum se repartizează voturile după ce vor fi anunțate rezultatele acestor alegeri?
Roman Mihăeș: „Este foarte important să punctăm că, în 2019, Blocul ACUM-PSRM a votat câteva modificări la Codul Electoral, prin care noi ne-am întors de la formula Robin Hood din 2009, care a fost formulată de Vlad Filat atunci și PLDM, la formula d’Hondt. Este foarte important lucrul acesta, pentru că formula Robin Hood înseamnă o împărțire egală a voturilor celor care nu trec la cei care au acces în parlament. De exemplu, dacă sunt patru partide în parlament și se redistribuie 20 de mandate, ele se redistribuie în mod egal către cei patru și fiecare primește câte cinci mandate. Iată acesta e formula Robin Hood, pe formula d’Hondt e complet altă situație. Partidul care ia primul loc va lua aproape 60 la sută din mandatele care se redistribuie, lucrul acesta noi l-am avut în 2001-2005, când comuniștii luau circa 40 la sută și aveau câte 50 și ceva sau câte 70 și ceva de mandate. Deci, noi am trecut prin chestia asta. Dacă PAS-ul, de exemplu, se apropie de 35-40 la sută, eu nu exclud că printr-o redistribuire foarte mare a voturilor, de peste 25 de mandate, PAS-ul poate să ajungă spre 50 de mandate, pentru că faptul că polit-tehnologii care îl deservesc pe Dodon și Kremlinul au încolonat foarte multe partide și au băgat foarte mulți spoileri poate să le facă lor un mare deserviciu. Și lucrul acesta ei încă nu-l înțeleg, ei când au să-l înțeleagă, probabil că au să înceapă să-i scoată unul câte unul din competiție, pentru că, dacă admitem faptul că unul ia 1%, altul 2 la sută, altul 3 la sută și dacă ajungem la urmă la o redistribuire mare, cel mai mult va beneficia partidul care va fi primul. Repet, dacă vor fi circa 20 de mandate la redistribuire, dau un așa exemplu, primul partid va lua minimum 10 din ele. Deci, acesta este un factor foarte interesant.”
Europa Liberă: Până la 11 iulie vă mai așteptați la anumite surprize, să se retragă cineva din cursă, să se mai formeze blocuri?
Roman Mihăeș: „Da, aici eu aș îndemna PAS-ul ca în jurul datei de 20, 25 iunie să facă o masă rotundă cu partidele pro-europene, cel puțin, dacă nu chiar și cu cele unioniste, să le propună să se retragă în favoarea PAS-ului, cu condiția că aceste partide vor fi invitate la guvernare să li se ofere anumite zone de administrare.”
Europa Liberă: Cel puțin pe listă nu pot să se regăsească sau într-un bloc, pentru că PAS-ul a anunțat sus și tare că ei merg de unii singuri.
Aș îndemna PAS-ul să le propună partidelor pro-europene și unioniste să se retragă în favoarea PAS-ului, cu condiția să le invite la guvernare...
Roman Mihăeș: „Să fie foarte clar că PAS-ul merge singur, el merge bine. Problema nu este la PAS, problema este că celelalte partide nu au făcut alianță. De ce n-a făcut, bunăoară, partidul lui Năstase alianță cu partidul lui Țîcu? Cu Octavian Țîcu au fost colegi, puteau să facă o alianță euro-unionistă și atunci șansele erau de 100% să treacă în parlament. Așa însă nici Țîcu nu are garanția că va trece în parlament și nici Năstase. Deci, aici nu trebuie să dea vina pe PAS și pe Maia Sandu că n-au făcut alianță, ei trebuie să caute vina la ei în grădină – de ce n-au făcut alianță ceilalți, dacă PAS-ul i-a refuzat?”
Europa Liberă: Votul cetățenilor din stânga Nistrului, importanța lui și felul cum ar putea să decidă și el rezultatele finale ale alegerilor?
Roman Mihăeș: „Sigur că stânga din Republica Moldova pornește în pole position că are 2 la sută din Transnistria și 2 din Găgăuzia. Deci, ei pornesc cu 4 la sută în fața celorlalți, care trebuie acest handicap să-l lichideze, dar în condițiile în care noi avem o diasporă foarte mare în Uniunea Europeană, atunci votul din Transnistria nu este strategic și nu cântărește atât de mult cum a cântărit cu mai mulți ani în urmă, să zicem așa, 30-40 de mii de voturi, majoritatea ați văzut și la prezidențiale, și la alegerile din 2019 merg sub partidele de stânga, adică, da, și Maia Sandu a luat ceva acolo, dar n-a cântărit foarte mult în contabilitatea electorală. Haideți să zicem așa: va conta pentru Dodon și Voronin, va conta pentru Usatîi, va conta pentru Șor ca să încerce să atragă din Transnistria o anumită serie de voturi.”
Europa Liberă: În ce condiții actorii politici ar putea totuși să revină la ideea că alegerile în Republica Moldova sunt fraudate?
Roman Mihăeș: „Bine, eu cred că noi în Republica Moldova – și asta o spun obiectiv, fiindcă am fost și observator OSCE la alegeri – avem un sistem destul de echilibrat în ceea ce privește controlul asupra finanțelor, partidelor, influența administrativă asupra alegerilor. Deci, există derapaje și la noi și pe alocuri sunt foarte mari, dar nu le poți compara cu ceea ce se întâmplă undeva prin Rusia sau prin Azerbaidjan, sau prin Turcia, sau prin alte părți.”
Europa Liberă: Republica Moldova nu ar trebui să se compare cu aceste state.
Roman Mihăeș: „Chiar și în comparație cu Ucraina și cu Georgia stăm mult mai bine. Cu siguranță vă spun lucrul acesta, ca acces la media, în general, nici România nu se compară cu noi. Uitați-vă ce inflație de participare a candidaților în media avem, o să vă uitați în campaniile din România și o să vedeți că acolo este mult mai restrânsă campania în media și nu este atât de masivă ca în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar despre finanțarea partidelor?
Roman Mihăeș: „Cu finanțarea avem probleme. Eu văd că aici s-a pus corect accentul de către președinție că se insiste pe un grup comun care să controleze finanțarea partidelor, pentru că trebuie să luăm în calcul faptul că oligarhii sunt disperați și ei vor încerca pe anumite segmente să cumpere din statul acesta sărac care nu are posibilități financiare, care este defavorizat...”
Europa Liberă: Și bani de unde?
Roman Mihăeș: „Oligarhii au foarte mulți bani pe care i-au acumulat în cei 30 de ani de independență. Se vehiculează cifra de miliarde de euro pe care oligarhii i-au scos din Republica Moldova și i-au investit nu știu pe unde. Deci, trebuie să înțelegem că una dintre mizele acestor alegeri este curățarea Republicii Moldova de oligarhi, scoaterea lor din circuitele financiare, cel puțin guvernamentale, să nu aibă acces la banii publici. Dacă au făcut bani undeva și i-au scos, las’ să-i investească undeva, să aducă plusvaloare, să-i investească în Republica Moldova, pentru că diferența dintre oligarhii moldoveni și cei din Ucraina și din România este că acei din Ucraina și din România investesc în țările lor, cei din Republica Moldova nu investesc nimic în țara lor.”
Europa Liberă: Scot banii...
Roman Mihăeș: „Da, scot banii. Și aceasta este o temă de campanie și aici văd că anume campania PAS-ului se pliază și a lui Renato Usatîi, aceste două partide au ceva comun, ele se pliază pe lupta aceasta pentru a scoate oligarhii din joc. Să vedem dacă au să reușească.”
