Punct de vedere săptămânal, în dialog, cu directorul Institutului de Istorie despre vizitele președintei Maia Sandu la Strasbourg și București, precum și despre asemănările crizelor politice din R. Moldova și Georgia.
Gheorghe Cojocaru: „În zilele în care președinta Maia Sandu vizita Strasbourg-ul, la Bruxelles, președintele Consiliului European, Charles Michel, anunța despre încheierea crizei politice din Georgia, o fostă republică sovietică, azi stat independent ca și Republica Moldova. După șase luni de confruntare de la alegerile parlamentare din octombrie anul trecut, contestate de Mișcarea Națională Unită, principala forță de opoziție din Georgia, s-a ajuns la o înțelegere mediată de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Și la Chișinău este în plină derulare o criză politică, care, cine știe, s-ar putea să o eclipseze pe cea din Georgia. Partidul Socialiștilor încearcă să facă apel la forurile europene pentru a se depăși conflictul dintre Parlament și Președinție, dar nu s-a ajuns până acolo. Consiliul Europei, Europa, în general, s-a dovedit a fi mai reticentă la acest apel al socialiștilor. De ce oare?
Gheorghe Cojocaru: „Da, într-adevăr, situația de la Chișinău este diferită de cea de la Tbilisi. În primul rând, nimeni n-a contestat alegerile prezidențiale de anul trecut. În al doilea rând, miza sunt dizolvarea actualului Parlament, compromis de o majoritate a socialiștilor și a Partidului „Șor”, și viitoarele alegeri parlamentare anticipate. În al treilea rând, disputa politică, deja ca și consumată dintre instituția legislativă și cea prezidențială, s-a înscris în ordinea și procedurile stabilite de Constituție. În al patrulea rând, dacă în cazul Georgiei autoritățile de la Bruxelles au fost cele care și-au propus bunele oficii de mediere, în cazul Republicii Moldova s-a atestat doar o inițiativă timidă și singulară din partea socialiștilor, obișnuiți mai mult cu mersul la Moscova, decât la Bruxelles sau Strasbourg.”
Europa Liberă: Dispozitivul socialiștilor totuși nu se dă bătut, iată că Vlad Batrâncea, care s-a înnobilat cu o nouă ipostază de vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a avut zilele trecute la Strasbourg o întâlnire cu Gianni Buquicchio, președintele Comisiei de la Veneția, căruia i s-a plâns că hotărârea Curții Constituționale privind circumstanțele dizolvării Parlamentului, prezente potrivit majorității judecătorilor de la Înalta Curte, ar veni în contradicție cu jurisprudenţa Curţii Constituționale, precum şi cu recomandările Comisiei de la Veneţia din anul 2019. Înțelegem că socialiștii vor să obțină dreptate, totuși, nu la Moscova. Cum credeți, ce o fi obținut socialiștii cu aceste demersuri mai mult decât s-a obținut până acum?
Sarcina lui Batrâncea la Strasbourg a fost să încerce să pună sub semnul întrebării acțiunile Maiei Sandu...
Gheorghe Cojocaru: „Sarcina lui Batrâncea pe linie de partid, după cum se vede, la Strasbourg a fost să încerce să pună sub semnul întrebării acțiunile din ultimul timp ale Maiei Sandu și, astfel, să-i afecteze imaginea și sprijinul internațional în creștere de care se bucură. Răspunsul pe care Batrâncea l-a primit la Strasbourg, de a pune accentul pe dialog și consens, nu pare să fi stârnit prea mult entuziasm printre liderii socialiști, care s-au și grăbit deja să-i ceară demisia președintei Maia Sandu. Și, dimpotrivă, la Strasbourg Maia Sandu a obținut, în fond, nu numai sprijinul pentru politica sa de reforme și de combatere a corupției, dar și confirmarea necesară a cursului spre alegerile parlamentare anticipate, în scopul înnoirii clasei politice actuale.”
Europa Liberă: Altfel zis, caravana își vede de treabă. Dovadă este faptul că Maia Sandu la întoarcere de la Strasbourg a făcut o escală la București, unde a fost primită de președintele Klaus Iohannis, de prim-ministrul Florin Cîțu, de președinții celor două camere ale Parlamentului României. Dvs. ce impact al acestor întrevederi ați surprinde? Mă refer la impactul asupra relațiilor dintre Chișinău și București.
Gheorghe Cojocaru: „Un impact direct și de importanță vitală pentru sănătatea și viața oamenilor din stânga Prutului, înainte de toate. Autoritățile române vor continua să acorde ajutor sistemului medical de la Chișinău, iar cetățenii români din Republica Moldova, după cum s-a declarat, vor putea fi vaccinați în România, indiferent că au sau nu au viză de reședință în dreapta Prutului. Totodată, România va susține în continuare parcursul european al Republicii Moldova, inclusiv prin promovarea unor proiecte bilaterale de importanță strategică în domeniile transporturilor, energiei, educației și sănătății, mai ales dacă la Chișinău se va instala o guvernare proeuropeană.”
