Președintele Republicii Moldova Maia Sandu face foarte bine că se ține de litera Constituției și nu se grăbește să pună în aplicare verdictul Curții Constituționale, anume că sunt întrunite condițiile de dizolvare a Parlamentului. Deocamdată, țara se află în stare de urgență, stabilită prin decizia Parlamentului, ceea ce ar putea fi neconstituțional și Curtea urmează să se pronunțe. Despre toate acestea scrie Iulian Chifu pe blogurile Adevărul, recunoscând că „a greșit” insistând că e mai bine să se încalce Constituția dar să se dizolve odată acest parlament nociv. Articolul conține totuși o doză de ambiguitate. Autorul înșiră posibile legi pe care actualul parlament le-ar putea adopta până la dizolvare, iar lista riscă să fie folosită ca un pachet de sugestii: ar putea modifica legislația electorală prevăzând, de pildă, că nu se pot face alegeri anticipate la mai puțin de un an de la alegerea unui nou Președinte ; sau ar putea schimba componența Comisiei Electorale Centrale ; ar putea uza de „blocaje de natură parlamentară, acţiuni de nesupunere civică”. „Dodon, mai scrie Chifu, poate trage cu ochiul şi la bătălia Preşedinte vs Parlament din 10 decembrie 1993 din Moscova, atunci când Boris Elţîn a fost nevoit să taie curentul şi să pună tunurile pe Casa Albă, acolo unde se refugiaseră Ruslan Hazbulatov, preşedintele Dumei, şi Aleksandr Rutskoi, vicepreşedintele său, care-l sfidau”. Totuși concluzia este că Maia Sandu procedează bine apărându-și imaginea de politician integru, imagine care va conta mult în scrutinul legislativ care urmează.
G4Media a informat încă de aseară despre întrevederile avute la București de Maia Sandu cu președintele Klaus Iohannis și cu Anca Dragu, președinta Senatului României. Se dau detalii despre temele discutate în cele două circumstanțe.
Cele șapte zile de tensiuni, acuzații reciproce, amenințări cu ruperea coaliției au fost inutile
Criza politică de la București s-a încheiat. Partidele aliate la guvernare au ajuns la un compromis, oficializat printr-un codicil la protocolul de colaborare, dar comentatorii de presă (Dan Tăpălagă de la G4Media, de pildă) consideră că cele șapte zile de tensiuni, acuzații reciproce, amenințări cu ruperea coaliției sau condiții disproporționate (precum demiterea premierului) au fost inutile, simplu răsfăț din partea formațiunii USRPLUS. Azi, USRPLUS a desemnat un nou ministru al sănătății în locul lui Vlad Vociulescu, care a fost demis de premierul Florin Cîțu.
Valentin Mircea, prezentat de ziare.com ca doctor în drept, fost Vicepreședinte al Consiliului Concurenței și fost Șef al Corpului de Control al Prim Ministrului, explică în termenii legii de ce, într-adevăr, recenta consemnare a regulilor de colaborare în coaliție nu poate însemna nimic concret. Se știe că tensiunile s-au iscat pe fondul nemulțumirii USRPLUS că nu a fost consultat de premierul Cîțu asupra demiterii ministrului Vlad Voiculescu. Or, scrie Valentin Mircea, „firul controverselor este ghidat de o greșită înțelegere a bazei legale care reglementează organizarea și funcționarea guvernului”. „Guvernul este o instituție organizată și care funcționează prin raportare la o persoană și anume la Prim ministru. Acesta este modelul folosit în toate statele democratice și nu este nimic greșit în faptul că vorbim, practic, de o instituție centrată pe o singură persoană. Explicația unei astfel de arhitecturi constă în faptul că guvernul trebuie să ia decizii rapid și trebuie să fie, deci, cât mai eficient”. În consecință, executivul nu este „un organism pur colegial, unde prim ministrul se întâlnește cu miniștrii, dezbat aspectele pe ordinea de zi și decid de comun acord asupra lor”.
